19 februarie 2024, ora 10:39

În anul 2023, exportul de struguri pentru masă a înregistrat o creștere semnificativă față de anul 2022, informează Ministerul Agriculturii. Producătorii au reușit să majoreze cantitatea de struguri exportată cu aproximativ 11% și valoarea cu circa 33%.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul vamal al Republicii Moldova, în anul 2023 au fost exportate 84,55 mii tone în valoare totală de 75,67 milioane de dolari SUA (preț mediu per kg de 0,9 $ SUA).

În anul 2023, s-a extins considerabil geografia exporturilor, efectuându-se livrări în 33 de țări, comparativ cu 23 de țări în anul 2022. În rândul destinațiilor noi se află Suedia, Slovenia, Slovacia, Serbia, Italia, Lituania, Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan, Albania, dar și alte țări.

Conform deciziei Parlamentului European, exportatorii moldoveni de struguri pot accesa piața UE fără restricții tarifare sau cantitative. Această oportunitate presupune însă o responsabilitate crescută, fiind esențial ca producătorii să se angajeze într-o planificare și coordonare eficientă pentru a asigura că strugurii lor îndeplinesc cerințele stricte de calitate și siguranță impuse de piața europeană.

În același context, TV8 reamintește că, Republica Moldova ocupă primul loc în topul mondial în privința suprafeței de vie raportată la numărul populației. Asociația Americană a Economiștilor din Viticultură (AAWE) a publicat recent un top, având ca temă suprafața viticolă raportată la populație, cu date extrase din baza de date anuale a piețelor globale ale vinurilor.

Primul loc în topul mondial în privința suprafeței de vie a fost ocupat de Republica Moldova, cu nu mai puțin de 4 hectare la 100 de locuitori, adică 400 de metri pătrați de vie per locuitor. Pe locul 2, dar la mare distanță, s-a situat Spania, cu puțin peste 2 ha/100 locuitori, urmată de Portugalia, cu 1,89 ha/100 locuitori.

30 ianuarie 2025, ora 23:38

Chișinăul a pierdut șansa de a prelua inițiativa în vederea gestionării crizei energetice de pe ambele maluri ale Nistrului încă de la începutul acesteia. Liderul CUB, Igor Munteanu consideră că puterea de la Chișinău ar fi trebuit să fie mult mai categorică în această situație. 

„Noi am pierdut inițiativa în această criză... În această criză, Moscova bate din palme și zice: uitați-vă, nu s-au descurcat. Ce înseamnă 30 de mln? Așteptați creditul pe care noi o să vi-l dăm”, a menționat Igor Munteanu la „Cutia Neagră” de la TV8. 

Atât politicianul, cât și ceilalți invitați ai emisiunii, deputatul PAS Radu Marian și liderul Platformei DA, Dinu Plîngău admit că Chișinăul nu poate garanta felul în care Tiraspolul va utiliza ajutorul oferit de UE.

„Probabil că cea mai bună soluție ar fi fost noi să oferim compensații în situațiile de urgență cetățenilor care doresc să primească, nu să oferim banii regimului de la Tiraspol care el singur distribuie cum gândește, pentru că el o să distribuie energia sau electricitatea în funcție de interesele de clientelă. Noi știm foarte bine că acest regim e subsidiar companiei Sherrif care evident trebuie să își alimenteze fermele de trolli, fermele de criptomonede. Este foarte important pentru noi să avem instrumente de control asupra curentului care se distribuie în regiunea transnistreană”, a spus Igor Munteanu. 

TV8.md amintește că Chișinăul a decis să nu mai cumpere gaze pentru regiunea transnistreană din cele 30 de milioane de euro, oferite ca și grant de Uniunea Europeană. Din acești bani se vrea deja achiziția de energie electrică din România pentru stânga Nistrului. Decizia a fost luată după ce autoritățile s-au prins că din finanțarea UE ar cumpăra mai mult curent, decât ar produce centrala de la Cuciurgan din gazele cumpărate pe bani europeni, precizează serviciul de presă al Guvernului.

În aceste condiții, nu este clar de unde va lua regiunea gaze pentru încălzire centralizată și aragazele conectate la rețea. Presa a aflat despre schimbarea macazului, aseară, de la liderul separatist Vadim Krasnoselski. Acesta a scris pe canalul său de Telegram că cei de la Chișinău decid de unii singuri cum distribuie banii europeni, solicitând Bruxelles-ului să intervină pentru a limita intervențiile autorităților moldovenești în gestionarea grantului de 30 de milioane de euro. 

Apelul lui Krasnoselski vine în momentul în care la Bruxelles este vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian, care discută detaliile tehnice cu privire la ajutorul oferit de UE regiunii transnistrene.