20 februarie 2024, ora 14:49

Acum trei zile, jurnalistul TV8, Dorin Galben a anunțat că s-a logodit. Cererea în căsătorie a fost una ieșită din tipare și a avut loc într-un cinematograf, unde Dorin i-a dedicat o piesă iubitei sale, Violeta Scrișu. Cum i-a venit această idee și unde a înregistrat cântecul, prezentatorul „Freedom” a dezvăluit într-o postare pe rețelele de socializare.

Gândul de a crea un cântec special cu această ocazie în avea de mulți ani, dar abia în 2023 a început a căuta o persoană potrivită care să scrie versurile și să compună melodia.

„Am vorbit cu multă lume, iar într-o discuție, despre ideea asta a aflat și DARA - care din prima a înțeles ce vreau și mi-a zis să-i dau un pic de timp… Peste câteva săptămâni mi-a trimis prima versiune a melodiei. Cântecul m-a cucerit din prima și am înțeles că o să-i placă și Violetei. Dar era o mică problemă: eu nu sunt mare cântăreț și sincer vorbind, chiar credeam că nu voi putea cânta ca să sune ascultabil. DARA a zis că totul va fi bine”, a relatat jurnalistul.

A înregistrat cântecul la București, iar filmările videoclipului au avut loc la Arena Chișinău.

„Am mers la București să fac înregistrarea. Acolo, cu ajutorul ei (Darei) s-a întâmplat un pic de magie, iar peste ceva timp am ascultat rezultatul final și am înțeles că-i ceea ce trebuie! N-am voce de artist, dar am spus fiecare cuvânt din suflet! Pentru ca melodia să aibă o mai mare încărcătură emoțională, am vorbit cu Igor Vlas să facem un clip. Ne-am mobilizat rapid și am filmat la Arena Chișinău imaginile pe care le-ați văzut deja, cu jocul de lumini și culori!”, a spus Dorin Galben.

Prezentatorul TV8 a mai mărturisit: „Cu inelul a fost o adevărată epopee, dar despre asta voi scrie cu altă ocazie”.

Când avea deja inelul, piesa și videoclipul filmat, jurnalistul i-a spus iubitei sale că ar urma să facă o promovare pentru o sală de cinema, cu ocazia zilei îndrăgostiților, dar de fapt în loc de film, ea urma să privească și să asculte melodia „Două culori”.

„În acea zi, am pregătit un buchet de lalele în culorile galben-violet și cu multe emoții o urmăream dintr-o parte, iar băieții filmau/fotografiau reacția ei. Când a înțeles ce se întâmplă, i-au dat lacrimile. Când i-am dat florile și i-am pus inelul pe deget, s-a emoționat și mai mult”.

Dorin Galben a ținut să mulțumească tuturor pentru gândurile bune:

„Vă mulțumim la fiecare în parte pentru tot ceea ce ați scris și pentru c-ați împărtășit bucuria alături de noi! Ăsta chiar a fost unul dintre cele mai emoționante momente din viața noastră! Din prima zi când am cunoscut-o, am știut că Violeta va fi soția mea. Noi nu credem în ștampile, dar credem în etape. Cred că acum a venit timpul să trecem la o nouă etapă!”

Dorin Galben și Violeta Scrișu sunt împreună de 10 ani.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?