21 februarie 2024, ora 11:35

Premieră pentru cinematografia din Moldova. Cineaștii moldoveni participă pentru prima dată cu stand la European Film Market ( EFM), desfășurat la Berlin, Germania, un eveniment conex cu Berlin International Film Festival. Producătorii autohtoni au avut ocazia să stabilească mai multe parteneriate care s-ar putea transforma în coproducții cinematografice.

Pentru mai multe zile, producătorii de film din Republica Moldova au avut interacțiuni și întrevederi cu distribuitori, agenți de vânzare și alți producători de film. Totodată, reprezentanții Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) au promovat oportunitățile Filminmoldova.md - de locații de filmare, Cash rebate și atractivitatea Moldova Innovation Technology Park pentru companiile de post producție, a anunțat secretarul de stat, Ministerul Culturii pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a vizitat împreună cu Ambasadorul Republicii Moldova in Germania Berlin Aureliu Ciocoi și Șeful Secției Dezvoltare Economică USAID William Trig, standul Republicii Moldova și a purtat mai multe discuții cu colegii de la Eurimages, din Georgia, România, Cineuropa.

„Funcționalitatea Fondurilor de film a fost unul din subiectele discutate cu colegii din alte țări, în contextul în care împreună cu ministrul Sergiu Prodan și Valentina Iusuphodjaev promovăm proiectul de lege privind instituirea în Republica Moldova a unui Fond al cinematografiei, după modelele existente în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Împreună cu partenerii strategici vom continua să investim în dezvoltarea capacităților cineaștilor din țară și în posibilitățile de a crea cit mai multe coproducții cinematografice”, a scris Andrei Chistol.

Astfel, prin intermediul Centrul Naţional al Cinematografiei din Republica Moldova și cu susținerea partenerilor strategici ai Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova - British Embassy Chisinau, producătorii autohtoni au avut ocazia să stabilească mai multe parteneriate care s-ar putea transforma în coproducții cinematografice.

15 ianuarie 2025, ora 12:07

Gazprom va relua în curând livrările de gaze către regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută de pretinsul lider de la Tiraspol, revenit de la Moscova. Vadim Krasnoselski nu a menționat cum va fi posibil tehnic acest lucru. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că acest scenariu a fost unul previzibil: „Rusia a sacrificat regiunea, iar acum se declară salvatoarea situației”.

Anterior, Chișinăul anticipa că Gazprom va livra volume reduse de gaze în stânga Nistrului, astfel încât Centrala de la Cuciurgan să nu aibă materie primă ca să producă energie electrică și pentru dreapta Nistrului.

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, subliniază că lipsa de acțiune de până acum a Tiraspolului a fost intenționată. Kremlinul ar fi orchestrat acest joc pentru scopuri pur electorale, creând o criză și lăsând populația să sufere, pentru a se prezenta mai târziu ca „salvator”, dar doar pentru transnistreni. 

„De ce acum? De ce nu în decembrie, când criza era iminentă, sau în martie 2024, când se știa deja despre decizia Ucrainei de a nu prelungi tranzitul? Acum, strategia Moscovei pare transparentă: să asigure gaz doar pentru consum intern în regiunea separatistă, fără vânzare de electricitate către malul drept. Gaz gratuit, electricitate ieftină în Transnistria, voturi cumpărate pe malul drept. Aceasta este arma Kremlinului – transformarea crizei energetice într-un instrument de influență politică și destabilizare”, a declarat Curăraru.

În opinia expertului, Chișinăul trebuie să contracareze această tactică prin măsuri decisive, precum taxarea gazului livrat în stânga Nistrului pentru a compensa costurile pentru populația de pe malul drept și preluarea unor cantități de gaz pentru uz intern, în cazul în care Gazprom refuză să plătească taxe. De asemenea, Curăraru sugerează naționalizarea Moldovagaz pentru a elimina influența rusă asupra infrastructurii energetice și a preveni utilizarea acesteia ca o pârghie politică.

„Republica Moldova nu își poate permite să fie spectator în propriul său destin”, a concluzionat Andrei Curăraru.