22 februarie 2024, ora 14:01

Din spatele gratiilor din Siberia, o personalitate proeminentă a opoziției, Vladimir Kara-Murza, i-a îndemnat joi pe ruși să nu renunțe şi să continue lupta pentru democraţie, după moartea în închisoare a lui Alexei Navalnîi.

„Nu reuşesc să realizez în continuare ce s-a întâmplat, raţional sau emoţional. Dar dacă cedăm întunericului şi disperării este exact ceea ce vor ei. Nu avem dreptul să facem asta, o datorăm camarazilor căzuţi”, a declarat Vladimir Kara-Murza într-o audiere la un tribunal, prin videoconferinţă.

Vechi prieten al lui Aleksei Navalnîi, Vladimir Kara-Murza a fost unul dintre apropiaţii lui Boris Nemţov, un alt opozant proeminent ucis în apropiere de Kremlin în 2015.

Kara-Murza a putut transmite un mesaj public marţi pe reţelele sociale prin intermediul echipei sale.

„Responsabilitatea pentru moartea lui Aleksei Navalnîi îi revine personal lui Vladimir Putin, căci Aleksei era prizonierul său personal”, a transmis el.

„Un bătrân răzbunător, laş şi lacom îşi menţine strânsoarea mortală, distrugând pe oricine în care vede o ameninţare la adresa puterii sale”, adaugă opozantul, referindu-se la preşedintele Vladimir Putin.

Cetățean ruso-britanic, Kara-Murza, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare după ce a fost acuzat de trădare, de răspândirea de „informaţii false” despre armata rusă şi de menţinerea legăturilor cu o „organizaţie indezirabilă”.

Aceasta este cea mai grea pedeapsă impusă unui opozant în istoria recentă a Rusiei. Potrivit susţinătorilor săi, el are, de asemenea, o stare de sănătate foarte precară, ca urmare a faptului că a fost otrăvit de două ori în trecut.

Surse: AP News, Agerpres.

25 iunie 2025, ora 09:47

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marți seara că țara sa a obținut o „victorie istorică” împotriva Iranului și a programului său nuclear. Teheranul, la rândul său, a susținut că a forțat inamicul său de la Ierusalim să „înceteze unilateral” acțiunile militare și și-a reafirmat „drepturile legitime” de a-și continua programul atomic în scopuri civile, transmite Digi24.

video: yt/Associated Press

„Am obținut o victorie istorică. Am distrus proiectul nuclear al Iranului. Și dacă cineva din Iran încearcă să îl reconstruiască, vom acționa cu aceeași determinare, cu aceeași intensitate, pentru a contracara orice încercare. Iranul nu va avea niciodată arme nucleare”, a declarat premierul israelian într-un discurs către națiune.

Armata israeliană a ridicat marți seara restricțiile impuse populației sale în timpul conflictului, dar a avertizat, prin intermediul șefului Statului Major, că „nu s-a încheiat campania împotriva Iranului” şi că se deschide un „nou capitol”.

Generalul-locotenent Eyal Zamir a declarat, de asemenea, că armata sa se va reorienta către Fâșia Gaza, unde luptă împotriva Hamasului palestinian din octombrie 2023.

La rândul său, președintele Massoud Pezeshkian a anunțat seara „sfârșitul războiului (...) impus” de Israel şi s-a angajat să respecte încetarea focului cu condiția ca adversarul său să facă același lucru.

Totodată, Consiliul Suprem de Securitate Naţională din Iran a confirmat că s-a ajuns la un armistițiu cu Israelul, propus anterior de președintele american Donald Trump, şi pe care l-a descris drept o înfrângere pentru statul israelian.

Cel mai important organism de securitate națională al Iranului a declarat într-un comunicat preluat de presa iraniană că „inamicului sionist i-a fost impus un armistițiu”, aceasta fiind prima reacție oficială a Teheranului la încetarea ostilităților. Organismul a afirmat că „lupta războinicilor” şi „conducerea înțeleaptă” a țării „au forțat inamicul să se lamenteze şi să accepte înfrângerea şi să-şi oprească unilateral invazia”.

În același timp, Consiliul a subliniat că armata rămâne pregătită să răspundă agresiunilor israeliene. „Forţele Armate ale Republicii Islamice Iran, fără cea mai mică încredere în vorbele inamicului şi cu mâna pe trăgaci, vor fi pregătite să dea un răspuns decisiv şi regretabil oricărui act de agresiune din partea inamicului”, se arată în comunicat. 

Consiliul Suprem de Securitate Naţională a descris ultimele 12 zile drept o „luptă sângeroasă” în care Iranul a răspuns „fiecărei agresiuni în timp util şi proporţionat”. 

Israelul a atacat Iranul din aer în 13 iunie, acuzând din nou Teheranul că doreşte să se doteze cu arme nucleare. Republica Islamică, care a negat şi şi-a apărat întotdeauna dreptul la energie nucleară civilă, a ripostat timp de 12 zile cu o serie de atacuri cu rachete şi drone asupra Israelului.