23 februarie 2024, ora 16:08

Părinții și îngrijitorii copiilor cu dizabilități simt un grad înalt de stigmatizare și discriminare din partea societății, dar și a specialiștilor din diferite domenii. Astfel, cel puțin 80% s-au confruntat cu comportamente de discriminare și stigmatizare, suportă cu greu atitudinile sociale de dispreț și încearcă să limiteze contactele copiilor cu lumea exterioară. Cele mai frecvente atitudini și comportamente sunt bazate pe milă (65%), dispreț/ mai puțin respect (45%) și prejudecăți (42%). Femeile/mamele copiilor cu dizabilități simt mai frecvent astfel de trăiri decât tații (în societate). Totodată, tații experimentează mai des sentimente de jenă atunci când ies în public cu copiii lor cu dizabilități (la nivel personal).

Acestea sunt unele dintre rezultatele unei analize a situației „Cunoștințe, atitudini și provocări ale părinților și îngrijitorilor copiilor cu dizabilități în Republica Moldova” realizate de AO „Prietena Mea” și UNICEF Moldova, prezentate în cadrul unui eveniment care a reunit reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, organizațiilor internaționale, comunității donatorilor, părinți și îngrijitori, mass-media și societatea civilă din Republica Moldova. 

Analiza sociologică va sta la baza sprijinului intervențiilor programatice eficiente și crearea primei platforme de susținere (www.abilitare.md) pentru părinți, îngrijitori și specialiști din domeniu, dar și pentru dezvoltarea proiectelor și acțiunilor care să răspundă prompt nevoilor identificate. 

„Asociația Prietena Mea și UNICEF Moldova și-au propus să contribuie la crearea unui mediu mai sigur și susținător pentru dezvoltarea și bunăstarea copiilor cu dizabilități. După cum părinții și îngrijitorii au un rol fundamental, am decis să dezvoltăm prima platformă a părinților și îngrijitorilor copiilor cu dizabilități în Republica Moldova. abilitare.md va oferi materiale de suport specializate și va constitui o sursă de informare credibilă atât pentru părinți și îngrijitori ai copiilor cu dizabilități, cât și a specialiștilor care lucrează cu această categorie de persoane”, a menționat Ludmila Adamciuc, fondatoarea Asociației Obștești Prietena Mea și gazda evenimentului.

Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale a menționat că în Republica Moldova, părinții și îngrijitorii copiilor cu nevoi speciale se simt pe cont propriu și este important să dezvoltăm împreună programe de abilitare a lor, dar și să continuăm să consolidăm și dezvoltăm servicii de sprijin pentru copiii cu dizabilități și părinții acestora în țara noastră. De asemenea, ministrul a mai evidențiat importanța implicării active a taților în creșterea și educarea copiilor cu nevoi speciale, subliniind rolul esențial al ambilor părinți în dezvoltarea lor armonioasă.

„Susținerea reciprocă între părinții copiilor cu dizabilități joacă un rol vital în crearea unei comunități de susținere și empatie. Părinții care împărtășesc experiențe și provocări similare formează o rețea care nu numai că oferă suport emoțional, ci și idei valoroase și sfaturi practice. Prin implicarea activă în susținerea reciprocă, părinții pot demonta bariere, pot schimba percepții greșite și pot contribui la o societate mai incluzivă și înțelegătoare, devenind totodată cei mai importanți piloni de susținere ai copiilor lor”, a subliniat Maha Damaj, reprezentanta de țară UNICEF Moldova

Merle Kreibaum, co-șefă de Cooperare, Ambasada Germaniei în Republica Moldova, a subliniat cât de important este să susținem părinții copiilor cu dizabilități, dar și să avem cât mai multe dialoguri în societate despre diversitate și incluziune, dar și impactul acestora în viața noastră de zi cu zi. De asemenea, doamna Kreibaum a reiterat sprijinul Republicii Federale Germania pentru susținerea acestor inițiative.

Provocările identificate și soluțiile aferente au fost discutate în cadrul unui panel, alături de Marina Morozova, vicepreședinta comisiei parlamentare de protecție socială, sănătate și familie, Flore Rossi, specialistă protecția copilului UNICEF și Ludmila Adamciuc, fondatoarea Asociației Obștești Prietena Mea. Astfel, s-a facilitat un schimb de idei în vederea identificării celor mai eficiente modalități de sprijinire a familiilor cu copii cu dizabilități, dar și cum poate fi îmbunătățită colaborarea între instituțiile guvernamentale și organizațiile societății civile pentru a asigura sprijinul necesar părinților copiilor cu dizabilități.

AO Prietena Mea își reafirmă angajamentul de a contribui la crearea unui mediu incluziv în care părinții copiilor cu nevoie speciale pot trăi bucuria parentalității în deplinătatea sa.

Acest eveniment este organizat de AO Prietena Mea în cadrul proiectului UNICEF „O lume incluzivă începe cu mine, cu tine, cu noi…”,, cu suportul financiar al Ministerului pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Republicii Federale Germania, prin intermediul Băncii Germane de Dezvoltare (KfW).

26 decembrie 2024, ora 18:05

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză energetică din 1 ianuarie. Autoritățile ne îndeamnă să economisim lumina, mai ales în orele de vârf, dar cât de important este acest lucru? Expertul economic Eugen Muravschi explică faptul cum reducerea consumului de energie electrică poate preveni deconectările, reduce plata facturilor, dar și ce vină poartă Rusia pentru situația complicată în care ne-am putea pomeni.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog.

De ce primim mai puțină energie de la Cuciurgan?

Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, a fost afectată de atacurile rusești asupra rețelei electrice ucrainene, care au avariat stația electrică Podolsk. 

Din cauza acestui atac, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care absorbea surplusul de energie produs de Cuciurgan, a fost oprită, iar centrala a fost nevoită să închidă unul dintre cele trei blocuri de producție. Astfel, Republica Moldova primește doar jumătate din energia necesară de la Cuciurgan, iar deficitul este acoperit prin importuri din România, mult mai scumpe.

„Iată cum un bombardament rus în Ucraina duce direct la scumpirea electricității în Republica Moldova, iar când politicienii pro-ruși din Moldova ne spun că dacă ei ar fi la putere, n-am fi avut nicio problemă cu energia, putem să-i întrebăm cum ar fi prevenit ei oprirea uzinei de la Rîbnița”.

Situația s-ar putea înrăutăți din 1 ianuarie

Situația energetică s-ar putea complica și mai mult din 2025. Rusia ar putea să oprească complet livrările de gaz către stânga Nistrului, ceea ce înseamnă că malul drept al Nistrului nu va mai beneficia deloc de energie electrică de la Cuciurgan. În acest context, Moldova va trebui să importe între 600 și 650 de megawați de energie din România, acoperind aproximativ 60% din necesar.

Până în prezent, un megawatt-oră de la Cuciurgan costa aproximativ 61 de euro, dar prețurile pentru energia importată din România vor fi mult mai mari. Contractul existent cu Nuclearelectrica presupun un preț de 80 de euro, iar energia achiziționată de pe bursă poate fi și mai scumpă.

Muravschi a subliniat că „prețul la bursă poate fi de până la 8 ori mai mare în orele de vârf decât în cele de consum minim”. De aceea, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia, mai ales în intervalele 07:00 - 11:00 și 18:00 - 23:00.

Trebuie să economisim mai mult ca niciodată?

Răspunsul este clar: da, trebuie să economisim mai mult ca niciodată! Expertul a explicat că fiecare consumator poate contribui la reducerea impactului crizei energetice prin economisirea energiei, în special în orele de vârf. Reducerea consumului, cum ar fi stingerea luminilor inutile și evitarea utilizării electrocasnicelor mari în intervalele de consum maxim, poate ajuta la evitarea unor creșteri semnificative ale facturilor și la prevenirea deconectărilor.

„Deficitul este cel mai mare seara, când cu toții revenim acasă, pornim becurile, televizoarele, ceainicele electrice, punem rufele la spălat și așa mai departe. Atunci noi suntem nevoiți să importăm mai multă energie de pe bursa din România, când prețurile sunt triple față de Cuciurgan”. 

Ce soluții avem

Autoritățile moldovene încearcă să găsească soluții pe termen scurt pentru a compensa deficitul de energie. Termoelectrica va putea produce aproximativ 50 de megawați suplimentari, iar autoritățile iau în considerare restricționarea exporturilor de energie regenerabilă pentru a suplini deficitul. Totuși, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni o creștere semnificativă a prețurilor.

„Este important însă să facem tot posibilul să evităm potențialele deconectări ca să acoperim deficitul de energie. Trebuie nu doar să creștem oferta, dar și să scădem cererea, adică să reducem consumul mai ales în orele de vârf, atunci când deficitul este cel mai grav, iar prețul cel mai scump în România, prețul pe bursă al energiei electrice poate fi și de 8 ori mai mare în orele de vârf față de orele cu cel mai scăzut consum. Cu cât mai puțin va trebui să importăm de pe piața liberă sau în regim de avarie, cu atât mai puțin va trebui să ajustăm tarifele și cu atât mai mult vom reduce riscul deconectării lor”, a punctat Eugen Muravschi.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.