26 februarie 2024, ora 23:40

Congresul din 28 februarie al reprezentanților așa-zisei puteri din stânga Nistrului este un instrument de presiune politică asupra Chișinăului. Tiraspolul încearcă astfel să convingă autoritățile constituționale ale Republicii Moldova să renunțe la introducerea taxelor vamele pentru agenții economici din stânga Nistrului. 

Opinia a fost exprimată de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, în cadrul ediției de luni, 26 februarie, a emisiunii „Alternativa” de la TV8. Flenchea spune că în spate ar sta holdingul Sheriff, nemulțumit de politicile vamale ale Chișinăului. 

Un congres similar a avut loc și în 2006, când Chișinăul a introdus controale vamale asupra exporturilor transnistrene.

„Anul acesta - acesta este un motiv anunțat deschis - congresul este convocat ca răspuns la introducerea taxelor vamale la importurile transnistrene. În esență, aceasta este o poveste de afaceri pentru holdingul Sheriff. Aceasta este o campanie de intimidare și de a exercita presiuni psihologice și politice asupra Chișinăului pentru a convinge autoritățile moldovenești să renunțe să facă schimbări în sectorul vamal”, a subliniat Alexandru Flenchea.

La sfârșitul săptămânii trecute, au apărut zvonuri potrivit cărora la Congresul din 28 februarie al reprezentanților așa-zisei puteri din stânga Nistrului, Tiraspolul ar urma să îi ceară lui Vladimir Putin anexarea regiunii separatiste. Serviciile Secrete ale Ucrainei au declarat atunci că nu dispun în prezent de informații care ar confirma zvonurile cu pricina. Potrivit presei din țara vecină, care citează un purtător de cuvânt al Serviciilor Secrete ucrainene, cel mai probabil, separatiștii nu vor veni cu o astfel de solicitare către liderul de la Kremlin. Kievul susține că potrivit informațiilor pe care le deține, la congres vor fi discutate subiecte de pe agenda politică a Republicii Moldova, iar reprezentanții Tiraspolului vor invoca faptul că Transnistriei nu îi sunt protejate interesele economice, aflându-se sub presiune. 

Biroul de Reintegrare de la Chișinău a făcut apel la calm și a precizat că „nu există temei să credem că situația din regiune s-ar putea deteriora”.

Biroul de Reintegrare a subliniat că urmărește cu atenție situația din regiunea transnistreană, fiind în contact permanent cu Misiunea OSCE și cu alți parteneri internaționali.

21 decembrie 2024, ora 14:40

Președinta Maia Sandu a stabilit direcțiile prioritare ale politicii externe pentru anul 2025, în cadrul unei videoconferințe cu ambasadorii Republicii Moldova. Discuțiile s-au axat pe importanța promovării intereselor cetățenilor și sprijinirea dezvoltării economice a țării.

Politica externă, a punctat șefa statului, trebuie să răspundă direct nevoilor oamenilor, fie că locuiesc în țară sau peste hotare.

„Aderarea la Uniunea Europeană este prioritatea primordială a politicii externe, reconfirmată și de cetățeni prin vot la referendumul constituțional. Progresul în negocierile de aderare este esențial pentru viitorul Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.

Președinta a mai subliniat că: „Pe acest drum, este important să livrăm rezultate imediate pentru oameni și mediul de afaceri, precum eliminarea permanentă a cotelor pentru exporturile agricole în Uniunea Europeană, aderarea la Zona unică de plăți în euro (SEPA) și reducerea tarifelor la roaming”.

Prioritățile includ și accelerarea debursării fondurilor europene din planul de investiții de 1,8 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană. Acest Plan de Creștere pentru Moldova va contribui la dezvoltarea economiei prin investiții în infrastructură și sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, și la crearea locurilor de muncă. 

Șefa statului a cerut ambasadorilor să se implice activ în promovarea diplomației economice: să contribuie la atragerea investițiilor strategice în sectoare de producere, agricultură modernă, energie verde și tehnologiile informaționale și să negocieze noi acorduri de liber schimb, care să extindă accesul produselor moldovenești pe piețele externe.

Relațiile cu diaspora

În relațiile cu diaspora, Președinta Maia Sandu a solicitat accelerarea negocierilor pentru semnarea acordurilor bilaterale privind recunoașterea permiselor de conducere cu România, Italia, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite, precum și finalizarea acordurilor de protecție socială cu Franța, Canada, Israel și Elveția. Totodată, extinderea rețelei consulare, prin deschiderea unei ambasade la Astana și a două consulate în Statele Unite ale Americii, la Chicago și Sacramento, va face ca serviciile consulare să fie mai accesibile pentru moldovenii din afara țării.

Domeniul securității

În domeniul securității și rezilienței, prioritățile includ consolidarea cooperării cu partenerii europeni și internaționali pentru a crește capacitatea Republicii Moldova de apărare și gestionare a provocărilor de tip hibrid, inclusiv cele din domeniul energetic. Totodată, participarea Moldovei în misiuni de menținere a păcii și sprijinirea altor state în situații de urgență reflectă angajamentul țării noastre pentru stabilitate și securitate regională.