26 februarie 2024, ora 10:25

În ultimii ani, Republica Moldova a urcat în clasamentul internațional de măsurare a percepției corupției. Astfel, potrivit Indicelui Percepției Corupției (IPC) pentru anul 2023, făcut public recent de Transparency International (TI), țara noastră a înregistrat un scor de 42 de puncte, acumulând în ultimii cinci ani, o creștere de 10 puncte în clasament. Între timp, și cetățenii sunt mai activi la sesizarea actelor de corupție. Datele Centrului Național Anticorupție (CNA) arată că pe parcursul anului trecut s-a majorat numărul sesizărilor înregistrate la Linia Fierbinte a CNA.

În Indicele Percepției Corupției pentru anul 2023, Republica Moldova se situează pe locul 80 din 180 de ţări monitorizate, față de poziția 91 pe care o ocupa în anul 2022, cu un scor de 39 de puncte. Astfel, în ultimii cinci ani țara noastră a înregistrat o creștere de 10 puncte (2019 – 32 puncte, 2020 – 34, 2021 – 36,  2022 – 39, 2023 – 42 puncte).

Printre „bilele albe” incluse în IPC 2023 sunt adoptarea câtorva legi și documente de politici publice anticorupție, printre care Legea privind accesul la informații de interes public și Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028. De asemenea, anul trecut a fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului și noile componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). 

Cetățenii la fel devin mai puțin toleranți la actele de corupție. Astfel, potrivit datelor din Raportul de activitate al Centrului Național Anticorupție pentru anul 2023, la Linia Națională Anticorupție au fost recepționate 2425 de apeluri ale cetățenilor (față de 2410 apeluri în anul 2022).

Cetățenii sunt încurajați să dezvăluie acte de corupție la Linia Națională Anticorupție 080055555.  

Prin intermediul liniei telefonice, care este activă 24/24, 7 zile pe săptămână, cetăţenii pot sesiza CNA despre cazurile de corupţie. De asemenea, ei pot sesiza cazurile de corupție și în regim online, îndeplinind acest model de denunț.

Bile negre: protagoniștii „furtului miliardului” - nepedepsiți

Totuși, R. Moldova are și restanțe în combaterea corupției. În anul 2023, chiar dacă s-a majorat numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. În constatările TI se mai menționează că protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa și „nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului”.

Expert internațional: „Republica Moldova trebuie să-și consolideze sistemul judiciar”

În opinia lui François Valérian, directorul Transparency International, Republica Moldova are nevoie de determinare în lupta cu fenomenul corupției, dar și să-și fortifice sistemul judiciar. „Lupta împotriva corupției înseamnă lupta pentru societăți mai bune, mai integrate, în care banii publici sunt folosiți în beneficiul cetățenilor, iar resursele publice deservesc întreaga populație. Indicele de percepție a corupției măsoară cât de serioase sunt țările în lupta împotriva corupției în sectorul public. În acest sens, progresul semnificativ al Republicii Moldova, cu o creștere de 3 puncte față de anul 2022 și o creștere de 10 puncte în ultimii 5 ani, este în mod clar legat de diverse legi și decizii politice care au mers în direcția bună. Ca și în multe țări din întreaga lume, următoarea provocare care trebuie abordată este consolidarea sistemului judiciar, astfel încât corupția să fie urmărită și pedepsită mai eficient”, a precizat directorul TI.

IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public

Clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova). Acest studiu complex reflectă nivelul corupţiei din sectorul public, perceput de către experţi şi oameni de afaceri, fiind calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

Țările vecine Republicii Moldova, Ucraina a înregistrat 36 de puncte în IPC 2023, iar România – 46 de puncte.  

Pentru al șaselea an consecutiv, în fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 90 de puncte, Finlanda  - 87 de puncte și Noua Zeelandă - 85 de puncte. La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13) și Siria (13).

Liliana Malachi

Asociația Presei Independente (API)

Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.

26 decembrie 2024, ora 18:05

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză energetică din 1 ianuarie. Autoritățile ne îndeamnă să economisim lumina, mai ales în orele de vârf, dar cât de important este acest lucru? Expertul economic Eugen Muravschi explică faptul cum reducerea consumului de energie electrică poate preveni deconectările, reduce plata facturilor, dar și ce vină poartă Rusia pentru situația complicată în care ne-am putea pomeni.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog.

De ce primim mai puțină energie de la Cuciurgan?

Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, a fost afectată de atacurile rusești asupra rețelei electrice ucrainene, care au avariat stația electrică Podolsk. 

Din cauza acestui atac, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care absorbea surplusul de energie produs de Cuciurgan, a fost oprită, iar centrala a fost nevoită să închidă unul dintre cele trei blocuri de producție. Astfel, Republica Moldova primește doar jumătate din energia necesară de la Cuciurgan, iar deficitul este acoperit prin importuri din România, mult mai scumpe.

„Iată cum un bombardament rus în Ucraina duce direct la scumpirea electricității în Republica Moldova, iar când politicienii pro-ruși din Moldova ne spun că dacă ei ar fi la putere, n-am fi avut nicio problemă cu energia, putem să-i întrebăm cum ar fi prevenit ei oprirea uzinei de la Rîbnița”.

Situația s-ar putea înrăutăți din 1 ianuarie

Situația energetică s-ar putea complica și mai mult din 2025. Rusia ar putea să oprească complet livrările de gaz către stânga Nistrului, ceea ce înseamnă că malul drept al Nistrului nu va mai beneficia deloc de energie electrică de la Cuciurgan. În acest context, Moldova va trebui să importe între 600 și 650 de megawați de energie din România, acoperind aproximativ 60% din necesar.

Până în prezent, un megawatt-oră de la Cuciurgan costa aproximativ 61 de euro, dar prețurile pentru energia importată din România vor fi mult mai mari. Contractul existent cu Nuclearelectrica presupun un preț de 80 de euro, iar energia achiziționată de pe bursă poate fi și mai scumpă.

Muravschi a subliniat că „prețul la bursă poate fi de până la 8 ori mai mare în orele de vârf decât în cele de consum minim”. De aceea, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia, mai ales în intervalele 07:00 - 11:00 și 18:00 - 23:00.

Trebuie să economisim mai mult ca niciodată?

Răspunsul este clar: da, trebuie să economisim mai mult ca niciodată! Expertul a explicat că fiecare consumator poate contribui la reducerea impactului crizei energetice prin economisirea energiei, în special în orele de vârf. Reducerea consumului, cum ar fi stingerea luminilor inutile și evitarea utilizării electrocasnicelor mari în intervalele de consum maxim, poate ajuta la evitarea unor creșteri semnificative ale facturilor și la prevenirea deconectărilor.

„Deficitul este cel mai mare seara, când cu toții revenim acasă, pornim becurile, televizoarele, ceainicele electrice, punem rufele la spălat și așa mai departe. Atunci noi suntem nevoiți să importăm mai multă energie de pe bursa din România, când prețurile sunt triple față de Cuciurgan”. 

Ce soluții avem

Autoritățile moldovene încearcă să găsească soluții pe termen scurt pentru a compensa deficitul de energie. Termoelectrica va putea produce aproximativ 50 de megawați suplimentari, iar autoritățile iau în considerare restricționarea exporturilor de energie regenerabilă pentru a suplini deficitul. Totuși, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni o creștere semnificativă a prețurilor.

„Este important însă să facem tot posibilul să evităm potențialele deconectări ca să acoperim deficitul de energie. Trebuie nu doar să creștem oferta, dar și să scădem cererea, adică să reducem consumul mai ales în orele de vârf, atunci când deficitul este cel mai grav, iar prețul cel mai scump în România, prețul pe bursă al energiei electrice poate fi și de 8 ori mai mare în orele de vârf față de orele cu cel mai scăzut consum. Cu cât mai puțin va trebui să importăm de pe piața liberă sau în regim de avarie, cu atât mai puțin va trebui să ajustăm tarifele și cu atât mai mult vom reduce riscul deconectării lor”, a punctat Eugen Muravschi.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.