28 februarie 2024, ora 19:49

În perioada campaniei electorale pentru alegerile locale generale din anul 2023 au fost identificate 102 cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare și alte forme de manifestare a intoleranței. Aproximativ 53% dintre autorii discursurilor de ură au fost competitori electorali și politicieni.

Sunt datele raportului „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 5 (19) noiembrie 2023”, prezentat astăzi, 28 februarie de Asociația Promo-LEX.

Datele arată o menținere a nivelului de utilizare a discursului de ură în alegerile locale generale (în 2019 – 101 cazuri) și o scădere semnificativă față de numărul cazurilor de discurs de ură identificate în alegerile parlamentare anticipate din 2021 (299 de cazuri).

Criteriile care au stat la baza discursurilor de ură au fost, în principal, „apartenența politică”, „sex/gen” și „orientarea sexuală”/„identitatea de gen”. „În ceea ce privește criteriile „apartenența politică” și „sex/gen”, prezența lor confirmă tendințele generale înregistrate în ultimii ani. Pentru prima dată, criteriul „sănătate” a fost identificat printre cele mai frecvente criterii care au stat la baza discursurilor de ură. Astfel, de cele mai multe ori, competitorii electorali, politicienii, membrii partidelor politice și susținătorii acestora, femeile și persoanele LGBTQI+ sunt vizați de acest tip de discurs. Cele mai agresive forme ale discursului de ură sunt îndreptate împotriva persoanelor LGBTQI+”, potrivit Promo-LEX.

Circa 53% dintre autorii discursurilor de ură au fost competitorii electorali și politicienii. Potrivit Promo-LEX, politicienii care au ieșit în evidență cu astfel de discursuri de ură au fost Renato Usatîi, 21 de cazuri, Maxim Moroșan, 9 cazuri și Bogdan Țîrdea, 6 cazuri.

Totodată, în perioada de monitorizare, acțiunile moderatorilor emisiunilor TV și online pentru a opri mesajele de ură sau alte forme de manifestare a intoleranței au fost sporadice. Din 19 cazuri identificate în cadrul emisiunilor TV, doar în două cazuri moderatorii au reacționat pentru a opri acest tip de discurs. Situația este similară și în cadrul interviurilor și emisiunilor online, unde moderatorii nu au reacționat în majoritatea cazurilor.

Pe de altă parte, se atestă o dinamică pozitivă în ceea ce privește reacția autorităților publice la manifestarea discursului de ură comparativ cu perioada precedentă. Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 16 plângeri și a inițiat șase procese contravenționale în legătură cu discursul de ură. Consiliul Audiovizualului a efectuat șapte controale pentru respectarea prevederilor legale, aplicând sancțiuni în unul dintre cazuri. De asemenea, Comisia Electorală Centrală a înregistrat șapte sesizări privind discursul de ură și instigare la discriminare. Într-o etapă incipientă se află comunicarea interinstituțională cu privire la presupusele cazuri de discurs de ură. Agenții constatatori au solicitat Consiliului pentru egalitate avize consultative cu privire la presupuse cazuri de discurs de ură, inclusiv în perioada electorală. Comisia Electorală Centrală a informat autorii, a redirecționat autorii sesizărilor către Poliție, iar în cazurile actelor de discriminare, sesizările sunt remise Consiliului pentru egalitate.

În opinia autoarei raportului, Irina Corobcenco: „Datele raportului de monitorizare ne arată că tendințele identificate în anul 2018 rămân valabile. Orice context este utilizat de către unii competitori și politicieni pentru a genera mesaje de ură care marginalizează și stigmatizează grupuri de persoane. Recomandările Promo-LEX se referă la continuarea eforturilor de dezvoltare de către autoritățile publice a mecanismelor de monitorizare, avansarea comunicării interinstituționale în presupusele cazuri de discurs de ură și acțiuni comune de prevenire a acestui fenomen, în special în perioadele electorale”.

Raportul de monitorizare a fost realizat în cadrul programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat cu ajutorul poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

01 ianuarie 2025, ora 00:00

La trecerea dintre ani, președinta Maia Sandu a adresat un mesaj special cetățenilor Republicii Moldova. În discursul său, șefa statului a subliniat că în 2024, țara noastră a trecut prin momente complicate, dar și fericite.

„Dragi cetățeni! Încheiem un an care ne-a pus multe pietre de încercare în față, dar ne-a deschis și multe drumuri. De obicei, la final de an obișnuim să lăsăm tot ce nu ne-a plăcut în urmă și să punem în față succesele, dar mai ales speranța că va fi mai bine.

Și am trăit acest an anume așa. Trecând prin momente foarte complicate, am reușit ca popor să ne bucurăm și să scoatem în evidență lucrurile de care ne mândrim. Chiar și atunci când ne era greu, am găsit în sufletele noastre loc pentru mândrie și recunoștință față de reușitele țării noastre.

Împreună ne-am bucurat de fiecare medalie adusă acasă de olimpicii și sportivii noștri, de fiecare succes al elevilor și studenților noștri, de fiecare dată când un medic a salvat o viață sau un profesor a descoperit potențialul într-un elev. Ne-am aplaudat împreună muzicienii, actorii, pictorii, scriitorii. Am apreciat cu plecăciune când un asistent social, un polițist, un militar, un funcționar, un jurnalist și-a îndeplinit cu onoare datoria față de țară”. 

Maia Sandu a evidențiat momentele dificile care au marcat anul 2024, dar și nevoia de unitate: 

„În același timp, anul 2024 ne-a arătat și divizările care ne slăbesc. Nu trebuie să fugim de recunoașterea acestui lucru, să punem degetul pe rană și să nu ne temem de întrebările complicate.

Aș vrea ca azi, în noaptea dintre ani, să ne privim în oglindă ca țară. Să ne întrebăm cine suntem ca neam. E momentul ca țara noastră să se privească în oglindă și să începem a iubi ceea ce vedem, cu bune și cu rele.

Să iubești nu înseamnă să amâni rezolvarea problemelor sau să negi existența lor. Este tocmai invers - doar prin dragoste de țară, poți rezolva cu adevărat provocările. Doar așa putem găsi punți unii spre alții și construi împreună. Este important să nu permitem ca diferențele dintre noi să facă tot mai mare golul dintre oameni. Putem micșora acest gol doar dacă ne acceptăm diferențele, conștientizând în același timp că ne dorim același lucru pentru familia noastră și pentru toată Moldova.

Să trăim în pace, să fim sănătoși, să avem o viață din ce în ce mai bună, să lăsăm copiilor moștenire o țară sigură, unde au viitor și, cel mai important, înțelegând că fiecare moldovean are rolul său în atingerea acestui scop național comun. Nu există țări perfecte, tărâmuri de basm există doar în povești. Însă știm că sunt țări care trăiesc mai bine decât noi și noi vrem să trăim ca ele. Am decis împreună că mergem în Uniunea Europeană și suntem pe acest drum”.

Președinta a îndemnat la solidaritate, subliniind că fiecare cetățean joacă un rol esențial în construirea unui viitor mai bun:

„Acum avem doar 2 opțiuni. Ne oprim pentru a ne jelui pe soartă, pentru că e prea greu, pentru că ne lăsăm cuprinși de lehamite sau continuăm să mergem înainte cu capul sus. Noaptea dintre ani este o ocazie bună să ne răspundem ca popor la câteva întrebări în acest drum. Putem înceta să ne deplângem soarta. Putem înceta să ne învinovățim pe noi înșine pentru lucrurile care ni se întâmplă. Putem să ne oprim din a nu avea încredere în propria țară.

Eu cred că putem. Și-am arătat lumii întregi câtă forță are o Moldovă unită. Dar știu sigur că pentru a reuși este nevoie să fim cât mai mulți care credem acest lucru. Vă îndemn să privim intrarea în noul an ca pe un moment de unificare a neamului nostru. Priviți-i pe cei lângă care sunteți în această seară. Comunitatea în care vă aflați este o oglindă a neamului nostru. Sunt oameni pe care îi iubiți, respectați, în care aveți încredere, alături de care vreți să creșteți copiii, să faceți afaceri, să vă petreceți bătrânețea. Suntem printre oameni alături de care vrem să ne construim țara. 

Priviți-i pe cei lângă care suntem acum, îi iubiți cu bune și cu rele și îi ajutați să crească. Pentru că prin fiecare triumf individual, triumfăm cu toții, iar când este cel mai greu, reușim să păstrăm speranța doar dacă avem sprijin, iar punctul de sprijin al țării noastre sunt toți oamenii ei. Noi suntem Moldova și Moldova, depinde de gândurile, acțiunile și deciziile noastre zilnice, pentru că noi toți ne ținem unul de altul”.

În final, Maia Sandu a mulțumit moldovenilor din toate colțurile lumii și le-a transmis urări de bine: 

„Dragi moldoveni, în orice colț al lumii v-ați afla, haideți să intrăm în noul an, privindu-ne unii pe alții cu încredere. Să intrăm în 2025 cu credința că Moldova are un viitor frumos, pentru că are un popor demn, muncitor și omenos. Să ne privim cu recunoștință unii pe alții. Eu vă mulțumesc tuturor și sunt mândră să fim concetățeni. Sunt mândră de Moldova și de moldovenii noștri. La mulți ani, Moldova”.