Mai multe țări NATO, printre care SUA, Germania și Marea Britanie, au exclus desfășurarea de trupe terestre în Ucraina, după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „nimic nu trebuie exclus”.
Comentariile lui Macron au provocat reacții din partea altor țări europene și membre NATO.
Președintele american Joe Biden consideră că „calea spre victorie” este furnizarea de ajutor militar „pentru ca trupele ucrainene să aibă armele și muniția de care au nevoie pentru a se apăra”, se arată într-un comunicat al Casei Albe, scrie BBC.
„Președintele Biden a fost clar că SUA nu va trimite trupe pentru a lupta în Ucraina”, potrivit comunicatului.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că nu a existat nicio modificare a poziției convenite conform căreia nicio țară europeană sau stat membru NATO nu va trimite trupe în Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al premierului britanic, Rishi Sunak, a declarat că țara sa nu are planuri pentru o desfășurare militară pe scară largă în Ucraina, dincolo de numărul mic de personal care antrenează deja forțele ucrainene.
Biroul premierului italian Giorgia Meloni a declarat că „sprijinul Italiei nu include prezența trupelor din statele europene sau NATO pe teritoriul ucrainean”.
Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a negat că ia în considerare posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, deși a insistat că alianța va continua să sprijine Ucraina, care nu este membră a NATO.
Între timp, Kremlinul a sugerat că un conflict între Rusia și alianța militară NATO condusă de SUA ar deveni inevitabil dacă membrii europeni ai NATO ar trimite trupe pentru a lupta în Ucraina.
„Însuși faptul că se discută despre posibilitatea de a trimite anumite contingente în Ucraina din țările NATO este un element nou foarte important”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat de jurnaliști despre remarcile lui Macron, scrie The Guardian.
Întrebat de jurnaliști care ar fi riscurile unui conflict direct între Rusia și NATO dacă membrii NATO și-ar trimite trupele să lupte în Ucraina, Peskov a spus:
„În acest caz, ar trebui să vorbim nu despre probabilitate, ci despre inevitabilitatea (unui conflict direct)”.
„NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începând din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina”, au semnalat și alți din cadrul NATO, neprecizaţi.
Posibilitatea trimiterii unor trupe combatante în Ucraina „nu a fost discutată la nivelul” UE, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. La ora actuală, „consensul în UE este de a da Ucrainei tot ce este necesar şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să poată câștiga războiul în legitimă apărare”, a adăugat purtătorul de cuvânt comunitar.
Reacțiile au apărut după ce Emmanuel Macron a afirmat că nu exclude trimiterea trupelor terestre occidentale pentru a atinge obiectivul Europei de a învinge Moscova.
„Suntem convinși că înfrângerea Rusiei este indispensabilă pentru securitatea și stabilitatea Europei. Rusia arată o atitudine mai agresivă nu doar în Ucraina, ci în general. În timp ce nu există „consens” cu privire la trimiterea trupelor terestre occidentale în Ucraina, „nimic nu ar trebui exclus. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”, a spus el.
Macron a refuzat să ofere detalii despre națiunile care iau în considerare trimiterea de trupe, spunând că preferă să mențină o „ambiguitate strategică”.
Conferința de la Paris a semnalat dorința lui Macron de a se prezenta ca un campion european al cauzei Ucrainei, în contextul temerilor tot mai mari că sprijinul SUA ar putea slăbi în anii următori.
Conferința a fost convocată în contextul în care Ucraina a suferit înfrângeri pe câmpurile de luptă din est, generalii săi plângându-se de lipsa de armament și soldați. S-a înregistrat progres în cadrul unei inițiative conduse de Cehia de a cumpăra sute de mii de runde de muniție din țări terțe, un lucru față de care Franța a fost precaută, deoarece își dorește să prioritizeze dezvoltarea propriei industrii europene.
Macron a anunțat, de asemenea, că se va înființa o nouă coaliție pentru a furniza Ucrainei „rachete și bombe de rază medie și lungă pentru a efectua lovituri adânci”. A existat „un consens larg pentru a face mai mult și mai repede”, a adăugat el, spunând că există și un consens pentru intensificarea producției comune de armament cu Ucraina și pentru consolidarea propriului său sector militar.
