29 februarie 2024, ora 12:42

Mai puține investiții în clădiri, terenuri și construcții, dar mai multe în automobile și în active monetare. Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2023, moldovenii au investit în total - 32, 2 miliarde de lei în active imobilizate, dintre care 31 de miliarde - în active corporale. Cu toate astea, se atestă o diminuare semnificativă a investițiilor în sectorul imobiliar.

Conform datelor oferite de BNS, în anul 2023 au fost realizate investiții în active imobilizate în valoare totală de 32,2 miliarde lei, în descreștere cu 1,0% (în prețuri comparabile) față de anul 2022. 

Dintre acestea, investițiile în imobilizări corporale (clădiri, construcții, terenuri etc) au constituit - 31,1 miliarde lei, în descreștere cu 1,7% față de anul 2022, iar investițiile în imobilizări necorporale (active monetare) au constituit - 1,1 miliarde lei, în creștere cu 26,9% față de anul precedent.

Astfel, în anul 2023, față de anul 2022, cel mai mult au scăzut volumele investiții în clădirile rezidențiale cu -15,9%, urmate de clădirile nerezidențiale cu 2,7% mai puțin și de construcțiile inginerești  cu 9,0%. 

De altă parte, s-a înregistrat o creștere semnificativă a volumelor de investiții pentru procurarea mijloacelor de transport cu 8,2%, iar pentru mașinilor și utilajelor cu 5,5%.

Menționăm că potrivit datelor BNS, se atestă o descreștere a investițiilor și față de anul 2021. Or, în anul 2022 au fost realizate investiții în active imobilizate în valoare de 31,2 miliarde de lei sau cu 11,6% (în prețuri comparabile) mai puțin față de anul 2021.

În anul 2022, investițiile în imobilizări corporale au însumat 30,4 miliarde de lei (ceea ce constituie 97,3% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate), având o descreștere de 12,0% față de anul precedent. Iar investițiile în imobilizări necorporale au constituit 829,9 milioane de lei sau cu 7,0% mai mult față de anul 2021.

15 ianuarie 2025, ora 12:07

Gazprom va relua în curând livrările de gaze către regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută de pretinsul lider de la Tiraspol, revenit de la Moscova. Vadim Krasnoselski nu a menționat cum va fi posibil tehnic acest lucru. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că acest scenariu a fost unul previzibil: „Rusia a sacrificat regiunea, iar acum se declară salvatoarea situației”.

Anterior, Chișinăul anticipa că Gazprom va livra volume reduse de gaze în stânga Nistrului, astfel încât Centrala de la Cuciurgan să nu aibă materie primă ca să producă energie electrică și pentru dreapta Nistrului.

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, subliniază că lipsa de acțiune de până acum a Tiraspolului a fost intenționată. Kremlinul ar fi orchestrat acest joc pentru scopuri pur electorale, creând o criză și lăsând populația să sufere, pentru a se prezenta mai târziu ca „salvator”, dar doar pentru locuitorii din regiunea transnistreană.

„De ce acum? De ce nu în decembrie, când criza era iminentă, sau în martie 2024, când se știa deja despre decizia Ucrainei de a nu prelungi tranzitul? Acum, strategia Moscovei pare transparentă: să asigure gaz doar pentru consum intern în regiunea separatistă, fără vânzare de electricitate către malul drept. Gaz gratuit, electricitate ieftină în Transnistria, voturi cumpărate pe malul drept. Aceasta este arma Kremlinului – transformarea crizei energetice într-un instrument de influență politică și destabilizare”, a declarat Curăraru.

În opinia expertului, Chișinăul trebuie să contracareze această tactică prin măsuri decisive, precum taxarea gazului livrat în stânga Nistrului pentru a compensa costurile pentru populația de pe malul drept și preluarea unor cantități de gaz pentru uz intern, în cazul în care Gazprom refuză să plătească taxe. De asemenea, Curăraru sugerează naționalizarea Moldovagaz pentru a elimina influența rusă asupra infrastructurii energetice și a preveni utilizarea acesteia ca o pârghie politică.

„Republica Moldova nu își poate permite să fie spectator în propriul său destin”, a concluzionat Andrei Curăraru.

TV8.md amintește că pe 28 decembrie, Gazprom a anunțat oficial că lasă stânga Nistrului fără gaze din 1 ianuarie 2025, ora 07:00. Într-un comunicat, gigantul rus a invocat pretinsa datorie a Moldovagaz drept motiv pentru care nu va livra niciun metru cub de gaz în regiunea transnistreană. Restanțele pe care le pretinde Rusia sunt de 709 milioane de dolari, asta în timp ce un audit internațional a constatat că suma pe care o datorăm Gazpromului este de 8,6 milioane de dolari, adică de aproape 80 de ori mai mică. 

Premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului și a dat asigurări că Republica Moldova pregătită să gestioneze orice situație generată de acțiunile Rusiei. De asemenea, Executivul nu exclude recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri, subliniind că deciziile Kremlinului afectează siguranța cetățenilor și provoacă pierderi economice. 

Între timp, Centrala de la Cuciurgan funcționează pe bază de cărbune, iar, din cauza suprasolicitării rețelelor electrice, în stânga Nistrului au început deconectări timp de câteva ore, zilnic. Întreruperi de energie se efectuează și în satele Copanca și Varnița, controlate de autoritățile constituționale, iar Guvernul a întreprins deja o serie de măsuri pentru a ajuta locuitorii afectați.

Ieri, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova nu se află într-o criză energetică, ci mai degrabă una politică. Șefa statului a subliniat că Gazpromul a provocat criza, nerespectând obligațiile contractuale, iar singura miză a Kremlinului e să genereze nemulțumiri pe ambele maluri ale Nistrului.