Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, aflat la putere de mai bine de două decenii, se va adresa joi Adunării Federale în faţa căreia va rosti discursul său anual, cu două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din 15-17 martie la care nu are niciun fel de emoţii - va fi reales pentru un nou mandat de şase ani, scrie news.ro.
Semn că planurile pentru următorul mandat prezidenţial sunt deja făcute, şeful statului a declarat miercuri că în discurs vor fi stabilite sarcini pentru cel puţin următorii şase ani. Cu toate acestea, conţinutul discursului este în mod tradiţional ţinut secret până la citirea lui, notează Interfax.
Va menționa regiunea transnistreană?
Anul acesta, dincolo de suspansul legat de „surpriza” pe care o poate pregăti Putin, publicul din Moldova, România şi Ucraina aşteaptă să vadă dacă liderul de la Kremlin va pomeni în vreun fel regiunea transnistreană. Zona separatistă nerecunoscută tocmai a cerut, miercuri, ajutor şi protecţie din partea Moscovei în faţa „prigoanei” Chişinăului. Înainte de rezoluţia votată miercuri la Tiraspol, se făceau speculaţii că autoritățile separatiste i-ar putea ridica mingea la fileu lui Putin şi ar putea cere alipirea la Federaţia Rusă.
„Nu exclud că Putin va face referire la Transnistria şi la faptul că acolo sunt 200 de mii cetăţeni ruşi, aşa cum a făcut-o recent Lavrov (ministrul rus de externe). Şi va scăpa o lacrimă pentru suferinţele populaţiei din regiune. Dar nu cred că există şanse să spună că recunoaşte independenţa Transnistriei (proclamată în 1990 şi nerecunoscută până acum de Rusia)”, a declarat miercuri, la Euronews, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, care se ocupă de relaţia cu Tiraspolul.
„Apeluri de genul acesta (rezoluţia votată miercuri de Tiraspol) au mai fost, nu este ceva nou”, a adăugat oficialul de la Chişinău, subliniind că de data aceasta nici măcar Tiraspolul nu a cerut anexarea.
Puternic mediatizat
În fiecare an, preşedintele Federaţiei Ruse se adresează Adunării Federale cu un discurs în care rezumă rezultatele şi stabileşte orientările strategice pentru viitor.
Pe lângă membrii Dumei de Stat şi ai Consiliului Federaţiei (cele două camere ale parlamentului), la discurs participă, de obicei, lideri regionali, membri ai guvernului, ai Comisiei Electorale Centrale, ai justiţiei, reprezentanţi ai marilor confesiuni, ai companiilor de stat şi jurnalişti. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a precizat, miercuri, că şi reprezentanții unor mass-media străine vor transmite de la faţa locului.
De obicei, sunt cam 1.000 de invitaţi. De data aceasta, ca şi în 2023, la mesaj au fost invitaţi şi participanţi la „operaţiunea militară specială” din Ucraina. Pentru a veni la eveniment a fost necesar ca participanţii să treacă un test PCR pentru coronavirus.
Discursul de joi al lui Vladimir Putin în faţa Adunării Federale va începe la prânz, ora Moscovei (11:00, ora României), la Gostini Dvor. Discursul şefului statului în acest format va fi cel de-al 29-lea din istoria modernă a Rusiei şi al 19-lea pentru Putin, precizează TASS.
Mesajul lui Putin către Adunarea Federală va fi difuzat gratuit în cinematografele din 20 de oraşe ruseşti. În plus, discursul va fi difuzat în direct pe canalele federale de televiziune, iar transmisiunea va fi organizată inclusiv pe ecrane stradale în marile oraşe.
Zilele precedente, şeful statului le-a dedicat pregătirii discursului. După cum a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov, Putin a lucrat personal la text, a avut „zeci de contacte telefonice şi personale” - cu miniştri, viceprim-miniştri, şefi de agenţii.
În 2022, când a început invazia din Ucraina, Putin nu a mai rostit discursul. Atunci, însuşi preşedintele a explicat că evoluţia dinamică a situaţiei nu permitea fixarea rezultatelor şi a planurilor pentru viitor.
Anul trecut, în discursul din Adunarea Federală, Vladimir Putin a anunţat suspendarea participării Rusiei la Tratatul nuclear New START şi imediat după aceea a anulat decretul prezidenţial care stabilea principiile politicii externe ale Moscovei.
În anul 2018, de asemenea an electoral, Putin a dedicat o parte semnificativă a discursului descriind armele promiţătoare care au apărut în Rusia. Atunci, lumea a aflat despre cele mai recente rachete Avangard, Sarmat, Kinjal şi alte sisteme. La acea vreme, Peskov a declarat că discursul va deveni baza campaniei electorale a lui Putin. Iar Comisiei Electorale Centrale nu i s-a părut că anunţul său făcut în preajma alegerilor ar fi reprezentat o încălcare a legii electorale. Nikolai Bulaev, adjunctul şefului CEC, a explicat la vremea respectivă pentru Interfax că discursul anual nu este o campanie electorală, ci „este o analiză a activităţii preşedintelui”.
Recordurile lui Putin
Tot în acel an, 2018, Putin a ţinut cel mai lung discurs - 1 oră şi 55 de minute. A avut şi cel mai lung text - 11.428 de cuvinte.
Cele mai scurte discursuri au fost rostite de şeful statului în 2004 şi 2005 - au durat 48 de minute fiecare. Cel mai concis din punct de vedere al numărului de cuvinte a fost primul discurs al lui Putin în acest format, în 2000 - 5.146 de cuvinte. În medie, discursurile din anii precedenţi au durat 1 oră şi 10 minute şi au cuprins peste 7.000 de cuvinte.
Mesajele din discursul anual au un caracter de recomandare şi nu sunt acte juridice, dar în ultimii ani au căpătat caracterul unor iniţiative legislative: ele conţin instrucţiuni specifice ale preşedintelui către guvern. În plus, ca urmare a adresării, se emite o listă de instrucţiuni. Anul trecut, aceasta cuprindea 35 de instrucţiuni.
