04 martie 2024, ora 16:09

Dreptul la avort în legea supremă. Franța devine luni prima țară care trece în mod explicit întreruperea voluntară de sarcină (avortul) în Constituția sa, în contrast puternic față de multe alte țări unde acest drept este pe o pantă a regresului, transmite France Presse, citată de hotnews.ro.

Deputații și senatorii reuniți într-o ședință solemnă de Congres la Palatul Versailles sunt așteptați să aprobe cu o foarte largă majoritate modificarea Constituției propusă de guvernul președintelui Emmanuel Macron.

Cu patru zile înainte de 8 martie, Ziua internațională a drepturilor femeii, această reformă va introduce în articolul 34 următoarea frază: „Legea determină condițiile în care se exercită libertatea garantată femeilor de a recurge la o întrerupere voluntară a sarcini”.

Pentru a aproba această modificare este necesară o majoritate de trei cincimi din voturile exprimate. Acest prag ar urma să fie atins fără dificultăți, dacă se ține cont de voturile masive în favoarea proiectului din Adunarea Națională (493 de deputați „pentru” și 30 „contra”) și din Senat (267 la 50).

„Când drepturile femeilor sunt atacate în întreaga lume, Franța se ridică și își asumă rolul de avangardă a progresului”, a scris premierul Gabriel Attal pe rețeaua de socializare X la sfârșitul lunii februarie.

„Nu există suspans, dar este un moment crucial”, a spus Yaël Braun-Pivet, președinta Adunării Naționale franceze și prima femeie care prezidează un Congres, adăugând că este „un moment important pentru femeile din întreaga lume”.

Aceasta va fi „prima prevedere constituțională atât de explicită și de amplă pe această temă, nu doar în Europa, ci în lume”, a subliniat Leah Hoctor de la Center for Reproductive Rights, o organizație americană care apără dreptul la avort.

Reuniunea Congresului va pune punctul final unei lungi bătălii politice inițiate de stânga politică, susținută de asociațiile feministe și asumată în cele din urmă de guvern după mai multe demersuri parlamentare.

Avortul a fost legalizat în Franța în 1975, la patru ani după un apel șocant în care 343 de femei, printre care actrițele Jeanne Moreau și Catherine Deneuve și scriitoarele Simone de Beauvoir, Marguerite Duras și Françoise Sagan, au dezvăluit că au făcut avort.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.