04 martie 2024, ora 18:21

Tot mai mulți turiști în Moldova. Potrivit datelor BNS, în anul 2023, peste 390 mii de persoane au fost cazate în unitățile de primire turistică, cu peste 17% mai multe decât anul precedent. Totodată, numărul turiștilor străini, cazați în pensiunile, motelurile sau hotelurile din țara noastră a crescut cu peste 20%, comparativ cu anul 2022.

Biroul Național de Statistică anunță că, în anul 2023, în structurile de primire turistică au fost înregistrați 391,5 mii vizitatori, din care 196,0 mii (50,1%) au revenit turiștilor rezidenți și 195,5 mii (49,9%) - turiștilor nerezidenți (străini). Comparativ cu anul 2022, s-au înregistrat creșteri atât la numărul turiștilor cazați, cât și la înnoptările turistice cu 17,2% și, respectiv cu 5,1%.

Astfel, numărul străinilor cazați în structurile de primire turistică colective a crescut cu 33,4 mii sau cu 20,6%, iar a celor rezidenți – cu 24,2 mii persoane (+14,1%). 

Cea mai mare creștere a numărului de cazări s-a înregistrat la hoteluri și moteluri – cu 19,2%, urmate de pensiuni cu 24,5%, de structurile de odihnă cu11,8% și taberele de vacanță cu 23,4%.

Unitățile de cazare din municipiul Chișinău, rămân în topul preferințelor, fiind alese de circa 67,1% dintre vizitatori, urmate de cele din regiunile de dezvoltare Centru - 20,0%, Nord - 5,7%, Sud - 6,1% și UTA Găgăuzia - 1,1%.

Cei mai mulți străini, cazați în structurile de primire turistică au fost din Ucraina (19,0% din total), România (10,0%), Statele Unite ale Americii (3,4%), Federația Rusă (1,5%), Germania (1,4%), Turcia (1,3%), Israel (1,2%), Italia și Regatul Unit al Marii Britanii (câte 1,0%).

Durata medie de ședere a unui turist în structurile de primire turistică în anul 2023 a fost de 4,6 zile (6,1 zile - pentru turiști rezidenți și 3,1 zile - pentru turiști nerezidenți).

15 ianuarie 2025, ora 09:16

Pe 15 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Serafim de Sarov, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai ortodoxiei ruse, cunoscut pentru smerenia, dragostea sa pentru aproapele și darul profeției. În Republica Moldova, 1.093 de bărbați și 1.212 femei poartă numele Serafim sau Serafima. 

Persoanele numite Serafim sau Serafima sunt cunoscute pentru energia lor pozitivă și capacitatea de a aduce bucurie în jurul lor. Sunt sociabile și empatice, dar pot fi vulnerabile din cauza sensibilității lor accentuate. Etimologic, numele provine din limba slavă veche și întruchipează „ființța care arde”.

Serafimii sunt îngeri descriși în Vechiul Testament ca având șase aripi și stând cel mai aproape de Dumnezeu, aducându-I laudă neîncetat. Acești mesageri cerești simbolizează puritatea, lumina și iubirea arzătoare pentru Divinitate.

Viața Sfântului Serafim de Sarov

Sfântul Serafim s-a născut în 1759, la Kursk, într-o familie de negustori evlavioși. După moartea tatălui său, la doar trei ani, a fost crescut cu dragoste de mama sa. La vârsta de 17 ani, a ales calea monahală la Lavra Pecerska din Kiev, primind ulterior numele Serafim la Mănăstirea Sarov.

Recunoscut pentru viața sa plină de smerenie, rugăciune și daruri miraculoase, el a vindecat mulți bolnavi și a oferit sfaturi și mângâieri sufletești, citind în inimile oamenilor. Se retrăgea adesea în singurătatea pădurii, unde trăia în post și rugăciune, înconjurat de animale sălbatice, inclusiv un urs pe care îl hrănea.

Sfântul Serafim a prezis evenimente precum războiul Crimeii, foametea și groaznica încercare care a răvășit Biserica și poporul rus un secol mai târziu. Cu toate acestea, el își ascundea profețiile în spatele unor cuvinte tainice, înțelese abia după împlinirea lor.

A trecut la Domnul la 1 ianuarie 1833, la vârsta de 70 de ani, în timp ce se ruga, lăsând posterității un exemplu viu de credință, smerenie și dragoste pentru oameni. Sfântul Serafim de Sarov rămâne un model de sfințenie, iubire jertfelnică și rugăciune neîncetată.