07 martie 2024, ora 11:08

Ar fi influențat angajații ASP Bălți și Edineț în vederea obținerii permiselor de conducere, dar și pentru organizarea reînmatriculării unor unități de transport. Pentru aceste „servicii” ar  fapt au primit și oferit ilicit mijloace bănești ce variază de la 300 la 600 euro. Nouă persoane, cercetate de CNA pentru trafic de influență, trimise pe banca acuzaților. Cauzele penale au fost inițiate în ianuarie 2023.

Cauzele penale au fost inițiate în ianuarie 2023 de către Direcția Generală Teritorială Nord a Centrului Național Anticorupție, iar conducerea urmăririi penale a fost efectuată de către Procuratura.

Potrivit CNA,  s-a stabilit că învinuiții au susținut că au influență în privința angajaților Secțiilor de Înmatriculare a Transportului și Calificare a Conducătorilor Auto Bălți și Edineț pentru a-i influența pe aceștia la evaluarea cu succes a examenelor de calificare auto a candidaților în vederea obținerii permiselor de conducere și pentru organizarea reînmatriculării unor unități de transport. Pentru asta au primit și au oferit ilicit mijloace bănești în diferite sume ce variază de la 300 la 600 euro.

Astăzi CNA a anunțat că urmărirea penală, pornită pe fapte de corupere activă și trafic de influență, comise de nouă persoane din nordul țării asupra angajaților ASP, a fost finalizată și transmisă pentru examinare în instanța de judecată. 

Doi învinuiți din nouă deferiți justiției au colaborat cu organul de urmărire penală și procurorii, recunoscând faptele incriminate, încheind în acest sens acorduri de recunoaștere a vinovăției, astfel cauzele penale în privința acestora au fost remise în instanța de judecată pentru examinare în proceduri speciale. Totodată, șapte învinuiți vina în comiterea infracțiunilor nu au recunoscut-o, respectiv cauzele penale în privința acestora vor fi examinate în procedură generală.

Actualmente, învinuiții sunt cercetați în stare de libertate, iar examinarea cauzelor penale este efectuată de către judecătoria Bălți. Totodată, în vederea aplicării instituției confiscării speciale, au fost aplicate sechestre pe mijloacele bănești depistate în cadrul perchezițiilor efectuate la învinuiții remiși în judecată.

În privința persoanelor care au obținut ilicit permise de conducere, a fost sesizată Agenția Servicii Publice în vederea inițierii procedurii de anulare a acestora.

La moment, reieșind din complexitatea cazului și multitudinea de fapte cercetate în cadrul dosarelor de bază, urmărirea penală continuă în privința altor subiecți simpli învinuiți de trafic de influență, precum și în privința unor angajați ai Secțiilor de Înmatriculare a Transportului și Calificare a Conducătorilor Auto Bălți și Edineț învinuiți de corupere pasivă și trafic de influență. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?