07 martie 2024, ora 11:03

Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei, cât și Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, nu vor asista la discursul anual al președintelui american Joe Biden privind Starea Uniunii, în ciuda faptului că ambele au fost invitate de Casa Albă, scrie Politico.

„Din cauza unor evenimente planificate în program, inclusiv vizita copiilor de la un orfelinat la Kiev, care a fost planificată în avans, din păcate, prima doamnă nu va putea participa la eveniment”, a declarat biroul lui Zelenska pentru Politico.

Cu toate acestea, Washington Post a relatat anterior că au existat și alte motive pentru care Zelenska a refuzat invitația.

Potrivit surselor, Zelenska ar fi trebuit să stea lângă prima doamnă a SUA, Jill Biden, și Iulia Navalnaia, văduva liderului opoziției ruse Alexei Navalny, care a murit luna trecută într-o închisoare arctică din Rusia.  

Presa internațională notează că acest lucru a provocat un disconfort pentru conducerea de vârf a Ucrainei, deoarece mulți ucraineni nu o văd pe Navalnaia și alte figuri din opoziția rusă ca pe niște aliați în lupta împotriva președintelui Vladimir Putin. Acest lucru se datorează fostelor remarci ale lui Navalnîi despre Crimeea, ceea ce a fost văzut ca o susținere a pretențiilor Rusiei asupra peninsulei ucrainene pe care a anexat-o și ocupat-o ilegal în 2014.

Navalnîi și-a arătat mai târziu susținerea pentru refacerea Ucrainei conform granițelor care au fost stabilite în 1991 și și-a exprimat opoziția față de invazia rusă.

Într-un final, Navalnaia a refuzat și ea invitația Casei Albe, pe motiv că este prea obosită. 

Întreaga poveste a stârnit furia unor figuri importante de la Kiev. „Lumea vrea cu încăpățânare să îi pună pe ucraineni și pe ruși unii lângă alții, sugerând faptul că, potrivit lor, ambele părți suferă din cauza autoritarismului lui Putin”, a scris pe Facebook Irina Gerașcenko, deputată ucraineană din partea partidului de opoziție Solidaritatea Europeană. „Victima și agresorul nu sunt egali.”

„Tragedia familiei Navalnîi nu este egală cu genocidul poporului ucrainean”, a adăugat ea. „Toți rușii sunt responsabili pentru acest război teribil. Ei nu l-au oprit”, a mai spus ea.

Invitațiile au fost confirmate și de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, scrie ziare.com.

„Casa Albă a invitat-o, într-adevăr, pe dna Zelenska la (discursul despre) Starea Uniunii, dar ea nu poate fi prezentă. V-aş îndemna să vă adresaţi Ucrainei pentru a afla motivul, dar a primit (...), într-adevăr, o invitaţie din partea noastră”, le-a spus Karine Jean-Pierre reporterilor.

„Dna Navalnaia a fost, într-adevăr, invitată personal de preşedinte. Ea nu a putut asista. Puteți să vă adresaţi pentru explicații, dar da, a fost invitată”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Discursul oficial adresat celor două camere ale Congresului îi oferă în mod tradiţional preşedintelui ocazia de a face bilanţul principalelor probleme de politică şi de a stabili direcţiile viitoare ale guvernului său. 

Este probabil că Biden va aborda din nou şi tema invaziei ruse în Ucraina, în contextul blocajului actual din Congres în privinţa pachetului de ajutor militar de 60 miliarde de dolari.

05 februarie 2025, ora 12:00

Mercurul și alte substanțe chimice toxice poluează majoritatea cursurilor de apă din Europa. Această situație ar putea provoca o criză mai amplă a calității apei care va necesita măsuri urgente, a avertizat Comisia Europeană potrivit Politico, transmite HotNews.

Într-un set de rapoarte publicate marți, ramura executivă a UE a avertizat că râurile, lacurile și cursurile de apă ale continentului se află într-o stare „extrem de critică” și a solicitat țărilor membre să rezolve problema.

De asemenea, mai puțin de 40 % din corpurile de apă de suprafață din UE au o stare ecologică bună, în timp ce doar puțin peste un sfert au o stare bună în ceea ce privește poluarea chimică, în principal din cauza contaminării generalizate cu mercur și alți poluanți nocivi.

„Apele noastre se confruntă cu provocări semnificative, de la poluare și amenințări la adresa aprovizionării cu apă până la o pregătire insuficientă pentru inundații. Trebuie să ne intensificăm eforturile de consolidare a rezilienței apei”, a declarat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall.

Oficiala a fost însărcinată cu elaborarea Strategiei europene de reziliență în domeniul apei. Inițiativa este menită să asigure disponibilitatea apei curate și să protejeze mai bine UE împotriva riscurilor legate de apă. Proiectul urmează să fie publicat între lunile aprilie și iunie al acestui an.

Conform aceluiași raport, poluarea cu mercur și o clasă de substanțe chimice denumite hidrocarburi aromatice policiclice reprezintă un motiv esențial pentru starea chimică precară a cursurilor de apă din UE.

Aceste substanțe chimice sunt deja prezente în cantități mari din cauza poluării istorice, precum și a poluării noi care pătrunde în mediile acvatice prin emisiile de combustibili fosili. Odată ce mercurul este eliberat în mediu, spre exemplu prin arderea cărbunelui, acesta poate circula prin aer, pământ, apă și organisme vii timp de mii de ani.

Aceste substanțe influențează puternic starea chimică a unui corp de apă, deoarece poluanții de lungă durată nu sunt ușor de descompus în mediu.

În legătură cu apele subterane care furnizează 65% din apa potabilă și 25% din apa pentru irigații agricole pe teritoriul blocului comunitar, autoritățile au conchis că se află în general într-o stare mai bună decât corpurile de apă de suprafață. Astfel raportul a constatat că 86% din apele subterane aveau o stare chimică bună.

Cu toate acestea, rămân provocări și în acest domeniu. Nitrații sunt printre poluanții cel mai frecvent raportați în apele subterane, provenind în principal din agricultura intensivă și creșterea animalelor.

Comisia a promis să acorde mai multă atenție „noilor poluanți emergenți” precum PFAS, microplasticele și produsele farmaceutice.

Potrivit executivului UE, deficitul de apă și seceta rămân îngrijorări din ce în ce mai mari în cea mai mare parte a blocului comunitar, țările membre solicitând din ce în ce mai multe derogări de la normele privind apa în cazul în care nu reușesc temporar să atingă o stare ecologică bună din cauza secetelor prelungite.