08 martie 2024, ora 19:21

Oamenii lui Ilan Șor au avut grijă să-i organizeze o baie de mulțime bașcanei Evghenia Guțul, care a revenit acasă după întâlnirea cu Putin. În acest scop, de la Comrat la aeroport au fost duși organizat peste o sută de oameni. Acțiunea de PR a dat bine mai ales că întâlnirea de pe aeroport a fost transmisă și în direct pe unele platforme în contextul zvonurilor că se pregătește reținerea guvernatoarei Autonomiei Găgăuze. Evenimentul este văzut de unii analiști ca și parte a scenariului de destabilizare a Republicii Moldova.

„- Cu ce noutăți din Rusia ați venit? V-ați întâlnit cu Putin? - Cu noutăți foarte bune din Soci”.

Guvernatoarea Autonomiei Găgăuze a evitat să răspundă întrebărilor incomode.

„- Noi vom face totul ca relațiile noastre de prietenie cu Federația Rusă să nu se încheie. Noi simțim susținerea lor. A fost zbor obositor, suntem epuizați.
- Vă era frică de anumite acțiuni radicale ale autorităților de la Chișinău?
- Totul se poate întâmpla, dar mi-e frică, pentru că alături de mine este poporul găgăuz”.

Sub obiectivele camerelor, Guțul a făcut baie de mulțime, adunând și lalele. Florile erau ambalate identic, având chiar aceleași fundițe, ceea ce ne face să credem că au fost împărțite celor care au venit să o întâmpine la aeroport. Unii au încercat să afle de la Guțul cum o mai duce Putin, în timp ce alții au spus că îl așteaptă la Ceadîr-Lunga. 

„Îl așteptăm la Ceadîr-Lunga. Dacă va fi aeroport acolo, imediat va veni”.

Am încercat să aflăm ce le-a adus de la Moscova Evghenia Guțul locuitorilor Autonomiei Găgăuze de au venit să o întâmpine la aeroport, doar că majoritatea dintre cei prezenți au refuzat să discute cu presa. Cei mai vorbăreți, însă, ne-au spus că pentru ei a fost o oportunitate de a-și felicita guvernatoarea cu ocazia zilei de opt martie. 

„- De ce ați venit? - Nu comentez. - De refuzați să vorbiți?”

„- Am vrut să o felicităm cu ziua de naștere, adică cu 8 martie. - Cu ce ați venit tocmai din Găgăuzia? - Da ce contează. Sunt autobuze și mașini”.

„- Să o întâmpinăm și felicităm. - Se discuta despre o eventuală reținere. Nu din acest motiv? - Nu este adevărat”.

 „- De unde ați știut că azi vine? - Am aflat, ce contează. - A fost organizat? - Mereu se face totul organizat, invers ar fi haos”.

Analistul politic Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova la Moscova, crede că show-ul de azi este partea a scenariului rus pentru destabilizarea țării. Dovadă este și faptul că întâmpinarea lui Guțul a fost mediatizată pe larg și în presa controlată de Kremlin.

„Aceasta intră în arsenalul acelor evenimente destabilizatoare care trebuie să fie organizare în cadrul acelor politici pe care o promovează Moscova – destabilizarea Republicii Moldova. Mai întâi, în presă, s-a inoculat idea că Guțul va fi arestată. Cum au adus oameni, inclusiv la aeroport, pentru a demonstra o adeziuni popular largă față de ceia ce face doamna Guțul. Nu este altceva decât un element al politicilor de destabilizare și este absolut evident acest lucru”,

Despre o eventuală reținere a bașcanei Guțul a anunțat aseară deputatul fugar Ilan Șor, informație negată anterior de șeful IGP.  

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?