Forțele rusești au lansat un atac masiv cu drone asupra orașului Odesa în noaptea de duminică spre luni, potrivit The Kiyv Independent. Sistemele de apărare aeriană au respins timp de o oră și jumătate valurile de drone Shahed care se apropiau de oraș dinspre Marea Neagră. Au fost doborât 10 drone de atac în timpul nopții, a precizat armata. Potrivit rapoartelor preliminare, nu există victime.

Atacul a lovit o instalație de infrastructură din Odesa și a provocat un incendiu, pe care pompierii l-au stins. De asemenea, atacul a avariat clădiri administrative din oraș și a spart ferestrele mai multor locuințe. Resturile de la dronele căzute au avariat anexe din zonă.

UPDATE ​Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, va fi convocat mâine, 12 martie, la Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit MAE, în cadrul întrevederii, diplomatului rus îi va fi comunicată poziția de dezaprobare a deciziei referitor la deschiderea secțiilor de votare a Federației Ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

UPDATE ​Germania refuză în continuare să trimită rachete Taurus Ucrainei, însă ministrul de Externe al țării, Annalena Baerbock, a declarat că este deschisă unui acord prin care Londra furnizează Kievului rachete Storm Shadow suplimentare în timp ce Berlinul ar umple la schimb stocurile britanice cu rachete cu rază lungă, relatează Kyiv Independent.

UPDATE ​Deși Chișinăul a interzis deschiderea altor secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia în afară de cea de la sediul ambasadei, Tiraspolul face exact invers. Presa locală scrie că, în această duminică, în stânga Nistrului vor fi deschise șase secții de votare pentru cei circa 220 de mii de cetățenii ruși care ar locui acolo. Solicitat de TV8, Ministerul Afacerilor Externe a spus că va reveni mai târziu cu o reacție. 

UPDATE ​Marinele chineză, iraniană și rusă vor efectua exerciții maritime comune în perioada 11-15 martie în apropierea Golfului Oman, a anunțat luni Ministerul chinez al Apărării, informează Reuters. Exercițiile au ca scop „menținerea în comun a securității maritime regionale”, a precizat ministerul într-o declarație. onform sursei citate, China va trimite două nave de război cu rachete ghidate și o navă de aprovizionare pentru a participa la exercițiu.

UPDATE ​Președintele francez Emmanuel Macron și-a amânat din nou vizita oficială în Ucraina, însă aceasta ar trebui să aibă loc în următoarele săptămâni, a declarat duminică biroul său prezidențial.

UPDATE ​Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a criticat ferm îndemnul Papei Francisc adresat Ucrainei de a negocia cu Moscova, afirmând că ea „nu înţelege” poziţia lui, informează AFP. „Nu înţeleg” acest îndemn, a declarat Baerbock. „Eu cred că unele lucruri nu pot fi înţelese decât dacă le vezi cu ochii proprii”, a adăugat ministrul german. În timpul discuţiilor sale cu copii ucraineni afectați de război, Baerbock a spus că s-a întrebat: „Unde este Papa? Papa trebuie să fie la curent cu aceste lucruri”. Oficialul a declarat că dacă Ucraina şi aliaţii săi „nu dau dovadă de forţă acum, nu va fi pace. Trebuie să fim alături de Ucraina şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a garanta că ea se poate apăra”. Germania este al doilea donator al Ucrainei, după SUA, de ajutor militar.

UPDATE Mass-media ruse, inclusiv ziarul pro-Kremlin Izvestia, au relatat în weekend că amiralul Nikolai Evmenov, comandantul-şef al marinei ruse, a fost înlocuit de comandantul Flotei de Nord, Alexander Moiseiev, scrie The Moscow Times.

UPDATE Drapelul național al Suediei a fost arborat luni la sediul NATO, consolidând locul țării nordice ca al 32-lea membru, la doi ani după ce invazia Rusiei în Ucraina a convins populația sa reticentă să caute siguranță sub umbrela de securitate a alianței. „Invazia rusă, brutală și la scară largă împotriva Ucrainei a unit Suedia în spatele concluziei că o aderare cu drepturi depline la NATO este singura alegere rezonabilă”, a declarat premierul suedez, scrie AP News.

UPDATE Europa şi-a dublat importurile de arme în ultimii cinci ani, în principal ca urmare a războiului din Ucraina, arată Institutul Internaţional de Cercetări privind Pacea din Stockholm (SIPRI). Datele SIPRI se referă la volumul livrărilor de arme, nu la valoarea lor financiară. Cel mai mare importator de arme din Europa a fost Ucraina, cu 23% din toate importurile de arme ale continentului. Cele mai importante două state exportatoare către Ucraina au fost SUA şi Germania, cu 69%, respectiv 30% din importurile ucrainene. În pofida acestui lucru, exporturile germane de arme au scăzut cu 14% în ultimii cinci ani. Pentru prima dată în ultimele decenii, Rusia nu se mai află printre primii doi exportatori de arme din lume. În timp ce SUA şi-au sporit exporturile de arme cu 17%, acoperind 42% din piaţa mondială, livrările de arme dinspre Rusia au scăzut cu 53%. Rusia a fost depăşită de Franţa, care şi-a crescut exporturile cu 47%, scrie Digi24.

UPDATE Kievul nu poate profita de slăbiciunea militară a Rusiei fără ajutorul SUA, iar timpul presează, avertizează Dara Massicot într-o analiză pentru revista „Foreign Affairs”. „Fără o creștere a ajutorului militar occidental și fără schimbări majore în strategia Kievului, poziția Ucrainei pe câmpul de luptă va continua să se înrăutățească până când va ajunge la un punct critic, posibil până în această vară. Pe cursul actual, în care nevoile ucrainene de muniție și de personal nu sunt satisfăcute, este probabil ca unitățile ucrainene să se golească, făcând ca avansarea rușilor să fie o posibilitate clară. Dar nu este momentul pentru disperare; este momentul pentru acțiuni urgente. Forțele rusești au vulnerabilități care pot fi exploatate și avantaje care pot fi erodate în timp, dar numai dacă Ucraina primește ceea ce are nevoie acum”, scrie Dara Massicot, conform adevarul.ro.

UPDATE Procurorul-șef al Ucrainei Andriy Kostin a declarat agenției de presă AFP că biroul său a înregistrat aproximativ 123.000 de presupuse crime de război comise de Rusia de când a început invazia sa în februarie 2022 și a identificat 511 suspecți. Kostin a spus că Rusia trebuie să răspundă acuzațiilor în instanță. „Rusia trebuie învinsă pe câmpul de luptă și în sala de judecată”, a spus el, potrivit Al Jazeera.

UPDATE Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis pentru scurt timp după ce o dronă ucraineană a fost detectată în regiunea vecină Leningrad. Ministerul rus al Apărării a declarat că drona a fost doborâtă. Nu s-au raportat pagube sau victime.

UPDATE Un siloz mare de cereale a fost distrus complet în atacul cu rachete rusești în regiunea ucraineană de est Dnipro în acest weekend și a rănit o persoană, a declarat duminică seara proprietarul instalației, Ukrlandfarming, informează Reuters. Ukrlandfarming este una dintre cele mai mari exploatații agrare din Ucraina, care, în urma invaziei rusești din 2022, a suferit pierderi de aproximativ un miliard de dolari până la sfârșitul anului 2023.

UPDATE Ucrainenii afirmă că armata rusă a pierdut 920 soldați în ultima zi. De la începutul războiul, bilanțul soldaților pierduți de Rusia pe frontul din Ucraina se ridică la 424.980, potrivit armatei ucrainene.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a spus că Donald Trump „nu va da nici un ban pentru războiul ucrainean-rus” dacă va câștiga alegerile prezidențiale din Statele Unite. Într-un interviu acordat M1, el l-a numit pe Trump un „om al păcii” ale cărui planuri de promovare a păcii coincid cu cele ale Ungariei. „A fost primul președinte de mult timp care nu a început un război în timpul mandatului său. Știm din președinție că este un om al păcii, iar acum nu își ascunde părerile, a arătat clar că scopul său este să aducem pacea în război între Rusia și Ucraina și nu vrem nimic mai puțin decât pace și încetarea focului”, a spus Orban.

UPDATE Primul Oscar din istoria Ucrainei a revenit documentarului „20 Days in Mariupol”. „Îmi doresc să nu fi făcut niciodată acest film”, a spus pe scenă, într-un discurs emoţionat, regizorul Mstyslav Chernov. „Îmi doresc să schimb premiul pentru 'Rusia nu a atacat niciodată Ucraina'. „Cinema-ul creează amintirile şi amintirile fac istoria”. „Aş renunţa la toată recunoaşterea pentru ca Rusia să nu ucidă zeci de mii de compatrioţi ai mei ucraineni. Îmi doresc ca ei să elibereze toţi ostaticii, toţi soldaţii care îşi protejează pământurile, toţi civilii care se află acum în închisorile lor. Dar nu pot schimba istoria, nu pot schimba trecutul”, a mai spus el. 

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a dat duminică seară o replică dură Papei Francisc, care îndemnase Ucraina să aibă curajul de a ridica steagul alb şi de a negocia pacea, arătând că, în războiul împotriva Rusiei, adevăraţii lideri spirituali sunt în prima linie şi îi ajută pe oameni cu rugăciuni, vorbe şi fapte, iar cei aflaţi la 2.500 de kilometri distanţă - aluzie la Vatican - nu pot emite pretenţii de a media virtual „între cineva care vrea să trăiască şi cineva care vrea să te distrugă”, „Când răul rusesc a început acest război, la 24 februarie, toţi ucrainenii s-au ridicat pentru a se apăra: creştini, musulmani, evrei, toată lumea. Mulţumesc fiecărui capelan ucrainean care se află în armată, în forţele de apărare. Ei sunt în prima linie. Ei protejează viaţa şi umanitatea. Ei ne sprijină cu rugăciuni, vorbe şi fapte. Aceasta este ceea ce este biserica - cu oamenii. Şi nu la două mii şi jumătate de kilometri distanţă, undeva unde să medieze virtual între cineva care vrea să trăiască şi cineva care vrea să te distrugă”, a declarat Zelenski în discursul video de duminică.

UPDATE Ucraina a avut un răspuns tăios, duminică, pentru Papa Francisc, promiţând că nu se va preda „niciodată” Rusiei, ca răspuns la apelul suveranului pontif de a avea „curajul să ridice steagul alb” şi să negocieze,  „Steagul nostru este galben-albastru. Este steagul pentru care trăim, murim şi triumfăm. Nu vom ridica niciodată un alt drapel”, a răspuns şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, într-un mesaj pe X (fostul Twitter). „În ceea ce priveşte steagul alb, cunoaştem strategia Vaticanului în prima parte a secolului XX. Vă invit să evitaţi să repetaţi greşelile trecutului şi să sprijiniţi Ucraina şi poporul său în lupta pentru viaţă”, a adăugat el, referindu-se în mod clar la perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi la relaţiile Bisericii de la Roma cu Germania nazistă. În final, șeful diplomaţiei de la Kiev şi-a exprimat speranţa că Suveranul Pontif „va găsi ocazia de a face o vizită canonică în Ucraina”.