Forțele rusești au lansat un atac masiv cu drone asupra orașului Odesa în noaptea de duminică spre luni, potrivit The Kiyv Independent. Sistemele de apărare aeriană au respins timp de o oră și jumătate valurile de drone Shahed care se apropiau de oraș dinspre Marea Neagră. Au fost doborât 10 drone de atac în timpul nopții, a precizat armata. Potrivit rapoartelor preliminare, nu există victime.

Atacul a lovit o instalație de infrastructură din Odesa și a provocat un incendiu, pe care pompierii l-au stins. De asemenea, atacul a avariat clădiri administrative din oraș și a spart ferestrele mai multor locuințe. Resturile de la dronele căzute au avariat anexe din zonă.

UPDATE ​Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, va fi convocat mâine, 12 martie, la Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit MAE, în cadrul întrevederii, diplomatului rus îi va fi comunicată poziția de dezaprobare a deciziei referitor la deschiderea secțiilor de votare a Federației Ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

UPDATE ​Germania refuză în continuare să trimită rachete Taurus Ucrainei, însă ministrul de Externe al țării, Annalena Baerbock, a declarat că este deschisă unui acord prin care Londra furnizează Kievului rachete Storm Shadow suplimentare în timp ce Berlinul ar umple la schimb stocurile britanice cu rachete cu rază lungă, relatează Kyiv Independent.

UPDATE ​Deși Chișinăul a interzis deschiderea altor secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia în afară de cea de la sediul ambasadei, Tiraspolul face exact invers. Presa locală scrie că, în această duminică, în stânga Nistrului vor fi deschise șase secții de votare pentru cei circa 220 de mii de cetățenii ruși care ar locui acolo. Solicitat de TV8, Ministerul Afacerilor Externe a spus că va reveni mai târziu cu o reacție. 

UPDATE ​Marinele chineză, iraniană și rusă vor efectua exerciții maritime comune în perioada 11-15 martie în apropierea Golfului Oman, a anunțat luni Ministerul chinez al Apărării, informează Reuters. Exercițiile au ca scop „menținerea în comun a securității maritime regionale”, a precizat ministerul într-o declarație. onform sursei citate, China va trimite două nave de război cu rachete ghidate și o navă de aprovizionare pentru a participa la exercițiu.

UPDATE ​Președintele francez Emmanuel Macron și-a amânat din nou vizita oficială în Ucraina, însă aceasta ar trebui să aibă loc în următoarele săptămâni, a declarat duminică biroul său prezidențial.

UPDATE ​Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a criticat ferm îndemnul Papei Francisc adresat Ucrainei de a negocia cu Moscova, afirmând că ea „nu înţelege” poziţia lui, informează AFP. „Nu înţeleg” acest îndemn, a declarat Baerbock. „Eu cred că unele lucruri nu pot fi înţelese decât dacă le vezi cu ochii proprii”, a adăugat ministrul german. În timpul discuţiilor sale cu copii ucraineni afectați de război, Baerbock a spus că s-a întrebat: „Unde este Papa? Papa trebuie să fie la curent cu aceste lucruri”. Oficialul a declarat că dacă Ucraina şi aliaţii săi „nu dau dovadă de forţă acum, nu va fi pace. Trebuie să fim alături de Ucraina şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a garanta că ea se poate apăra”. Germania este al doilea donator al Ucrainei, după SUA, de ajutor militar.

UPDATE Mass-media ruse, inclusiv ziarul pro-Kremlin Izvestia, au relatat în weekend că amiralul Nikolai Evmenov, comandantul-şef al marinei ruse, a fost înlocuit de comandantul Flotei de Nord, Alexander Moiseiev, scrie The Moscow Times.

UPDATE Drapelul național al Suediei a fost arborat luni la sediul NATO, consolidând locul țării nordice ca al 32-lea membru, la doi ani după ce invazia Rusiei în Ucraina a convins populația sa reticentă să caute siguranță sub umbrela de securitate a alianței. „Invazia rusă, brutală și la scară largă împotriva Ucrainei a unit Suedia în spatele concluziei că o aderare cu drepturi depline la NATO este singura alegere rezonabilă”, a declarat premierul suedez, scrie AP News.

UPDATE Europa şi-a dublat importurile de arme în ultimii cinci ani, în principal ca urmare a războiului din Ucraina, arată Institutul Internaţional de Cercetări privind Pacea din Stockholm (SIPRI). Datele SIPRI se referă la volumul livrărilor de arme, nu la valoarea lor financiară. Cel mai mare importator de arme din Europa a fost Ucraina, cu 23% din toate importurile de arme ale continentului. Cele mai importante două state exportatoare către Ucraina au fost SUA şi Germania, cu 69%, respectiv 30% din importurile ucrainene. În pofida acestui lucru, exporturile germane de arme au scăzut cu 14% în ultimii cinci ani. Pentru prima dată în ultimele decenii, Rusia nu se mai află printre primii doi exportatori de arme din lume. În timp ce SUA şi-au sporit exporturile de arme cu 17%, acoperind 42% din piaţa mondială, livrările de arme dinspre Rusia au scăzut cu 53%. Rusia a fost depăşită de Franţa, care şi-a crescut exporturile cu 47%, scrie Digi24.

UPDATE Kievul nu poate profita de slăbiciunea militară a Rusiei fără ajutorul SUA, iar timpul presează, avertizează Dara Massicot într-o analiză pentru revista „Foreign Affairs”. „Fără o creștere a ajutorului militar occidental și fără schimbări majore în strategia Kievului, poziția Ucrainei pe câmpul de luptă va continua să se înrăutățească până când va ajunge la un punct critic, posibil până în această vară. Pe cursul actual, în care nevoile ucrainene de muniție și de personal nu sunt satisfăcute, este probabil ca unitățile ucrainene să se golească, făcând ca avansarea rușilor să fie o posibilitate clară. Dar nu este momentul pentru disperare; este momentul pentru acțiuni urgente. Forțele rusești au vulnerabilități care pot fi exploatate și avantaje care pot fi erodate în timp, dar numai dacă Ucraina primește ceea ce are nevoie acum”, scrie Dara Massicot, conform adevarul.ro.

UPDATE Procurorul-șef al Ucrainei Andriy Kostin a declarat agenției de presă AFP că biroul său a înregistrat aproximativ 123.000 de presupuse crime de război comise de Rusia de când a început invazia sa în februarie 2022 și a identificat 511 suspecți. Kostin a spus că Rusia trebuie să răspundă acuzațiilor în instanță. „Rusia trebuie învinsă pe câmpul de luptă și în sala de judecată”, a spus el, potrivit Al Jazeera.

UPDATE Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis pentru scurt timp după ce o dronă ucraineană a fost detectată în regiunea vecină Leningrad. Ministerul rus al Apărării a declarat că drona a fost doborâtă. Nu s-au raportat pagube sau victime.

UPDATE Un siloz mare de cereale a fost distrus complet în atacul cu rachete rusești în regiunea ucraineană de est Dnipro în acest weekend și a rănit o persoană, a declarat duminică seara proprietarul instalației, Ukrlandfarming, informează Reuters. Ukrlandfarming este una dintre cele mai mari exploatații agrare din Ucraina, care, în urma invaziei rusești din 2022, a suferit pierderi de aproximativ un miliard de dolari până la sfârșitul anului 2023.

UPDATE Ucrainenii afirmă că armata rusă a pierdut 920 soldați în ultima zi. De la începutul războiul, bilanțul soldaților pierduți de Rusia pe frontul din Ucraina se ridică la 424.980, potrivit armatei ucrainene.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a spus că Donald Trump „nu va da nici un ban pentru războiul ucrainean-rus” dacă va câștiga alegerile prezidențiale din Statele Unite. Într-un interviu acordat M1, el l-a numit pe Trump un „om al păcii” ale cărui planuri de promovare a păcii coincid cu cele ale Ungariei. „A fost primul președinte de mult timp care nu a început un război în timpul mandatului său. Știm din președinție că este un om al păcii, iar acum nu își ascunde părerile, a arătat clar că scopul său este să aducem pacea în război între Rusia și Ucraina și nu vrem nimic mai puțin decât pace și încetarea focului”, a spus Orban.

UPDATE Primul Oscar din istoria Ucrainei a revenit documentarului „20 Days in Mariupol”. „Îmi doresc să nu fi făcut niciodată acest film”, a spus pe scenă, într-un discurs emoţionat, regizorul Mstyslav Chernov. „Îmi doresc să schimb premiul pentru 'Rusia nu a atacat niciodată Ucraina'. „Cinema-ul creează amintirile şi amintirile fac istoria”. „Aş renunţa la toată recunoaşterea pentru ca Rusia să nu ucidă zeci de mii de compatrioţi ai mei ucraineni. Îmi doresc ca ei să elibereze toţi ostaticii, toţi soldaţii care îşi protejează pământurile, toţi civilii care se află acum în închisorile lor. Dar nu pot schimba istoria, nu pot schimba trecutul”, a mai spus el. 

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a dat duminică seară o replică dură Papei Francisc, care îndemnase Ucraina să aibă curajul de a ridica steagul alb şi de a negocia pacea, arătând că, în războiul împotriva Rusiei, adevăraţii lideri spirituali sunt în prima linie şi îi ajută pe oameni cu rugăciuni, vorbe şi fapte, iar cei aflaţi la 2.500 de kilometri distanţă - aluzie la Vatican - nu pot emite pretenţii de a media virtual „între cineva care vrea să trăiască şi cineva care vrea să te distrugă”, „Când răul rusesc a început acest război, la 24 februarie, toţi ucrainenii s-au ridicat pentru a se apăra: creştini, musulmani, evrei, toată lumea. Mulţumesc fiecărui capelan ucrainean care se află în armată, în forţele de apărare. Ei sunt în prima linie. Ei protejează viaţa şi umanitatea. Ei ne sprijină cu rugăciuni, vorbe şi fapte. Aceasta este ceea ce este biserica - cu oamenii. Şi nu la două mii şi jumătate de kilometri distanţă, undeva unde să medieze virtual între cineva care vrea să trăiască şi cineva care vrea să te distrugă”, a declarat Zelenski în discursul video de duminică.

UPDATE Ucraina a avut un răspuns tăios, duminică, pentru Papa Francisc, promiţând că nu se va preda „niciodată” Rusiei, ca răspuns la apelul suveranului pontif de a avea „curajul să ridice steagul alb” şi să negocieze,  „Steagul nostru este galben-albastru. Este steagul pentru care trăim, murim şi triumfăm. Nu vom ridica niciodată un alt drapel”, a răspuns şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, într-un mesaj pe X (fostul Twitter). „În ceea ce priveşte steagul alb, cunoaştem strategia Vaticanului în prima parte a secolului XX. Vă invit să evitaţi să repetaţi greşelile trecutului şi să sprijiniţi Ucraina şi poporul său în lupta pentru viaţă”, a adăugat el, referindu-se în mod clar la perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi la relaţiile Bisericii de la Roma cu Germania nazistă. În final, șeful diplomaţiei de la Kiev şi-a exprimat speranţa că Suveranul Pontif „va găsi ocazia de a face o vizită canonică în Ucraina”.

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone sâmbătă dimineață, înaintea a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit o întâlnire crucială cu președintele american Donald Trump, care va avea loc duminică la Mar-a-Lago, în Florida, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt unui război care durează de aproape patru ani, scrie Reuters. Trump a declarat că este optimist în ceea ce privește posibilitatea de a ajunge la un acord final de pace în timpul vizitei lui Zelenski.

Pe front, ruşii sunt într-o situaţie disperată în oraşul Kupiansk: au rămas doar câţiva, se predau şi nu au nicio linie de aprovizionare. Şi la Kiev avem un episod palpitant. Serviciul de Securitate al Ucrainei a dejucat un asasinat împotriva unui ofițer al spionajului militar și a reținut un agent FSB, în timp ce încerca să comită crima.

UPDATE Primarul capitalei ucrainene a raportat victime, în urma bombardamentelor ruseşti de la Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că opt răniți s-au înregistrat la Kiev. Primarul orașului Kiev a actualizat numărul victimelor bombardamentelor rusești: acum sunt opt, dintre care cinci au fost spitalizaţi, a anunţat el. Iniţial, Kliciko a raportat cinci victime, scrie Rador.

UPDATE Serviciile de informații ale Rusiei ar apela la tehnici psihologice și neurolingvistice moștenite din epoca KGB pentru a exercita influență asupra unor lideri politici din Occident, afirmă Mikola Malomuj, general ucrainean și fost director al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Într-o declarație pentru postul Kyiv24, Malomuj susține că aceste instrumente sunt încă funcționale tocmai pentru că nu urmăresc efecte rapide sau punctuale, ci vizează influențarea graduală, pe termen lung, a modului de gândire și de decizie al unor persoane aflate în poziții-cheie. Potrivit fostului oficial, echipa președintelui rus Vladimir Putin ar aplica în mod deliberat astfel de tehnici, inclusiv în interacțiunile cu fostul președinte american Donald Trump, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că ar accepta un referendum asupra planului lui Trump pentru oprirea războiului, dacă Rusia este de acord cu o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, scrie Spotmedia.

UPDATE Salariul anual declarat al lui Putin este de aproximativ 140.000 de dolari, iar activele sale personale listate includ un apartament de 75 de metri pătrați, un mic teren și trei vehicule. Însă, averea lui Putin este una colosală, conform spuselor omului de afaceri Bill Browder, cândva cel mai mare investitor străin de portofoliu din Rusia: aproximativ 200 de miliarde de dolari, o valoare mai mică decât bogăția lui Elon Musk, notează Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a vorbit despre întâlnirea pe care va urma să o aibă duminică în Florida cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Totodată, Trump a spus că se așteaptă să aibă o întrevedere cu dictatorul rus Vladimir Putin „curând”. „Nu are nimic până nu aprob eu”, a spus Trump pentru POLITICO despre propunerea de pace prezentată de Zelenski. „Deci să vedem ce are.” Comentariile președintelui subliniază în ce măsură soarta Ucrainei depinde de capacitatea de a-l convinge pe Trump că face suficiente concesii. Cei doi lideri urmează să se vadă duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Trump crede că va avea o întâlnire „productivă” cu Zelenski duminică. Totodată, președintele american a vorbit și despre o viitoare discuție cu Putin, scrie Cotidianul. „Cred că va merge bine cu Zelenski. Cred că va merge bine și cu Putin.” Trump se așteaptă să vorbească într-un fel sau altul cu Putin „curând, cât de mult vreau”. Trump a mai menționat faptul că Rusia este într-o situație complicată în prezent. „Economia lor este într-o stare rea, foarte rea.”

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră să ajungă la un acord de principiu cu președintele Trump privind încheierea războiului, atunci când cei doi se vor întâlni duminică.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa sâmbătă la o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și alți lideri europeni, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.

UPDATE „Volodimir Zelenski şi Mark Rutte au discutat despre eforturile comune pentru garantarea securităţii şi despre dezvoltarea unor poziţii europene coordonate, care să sprijine nu doar Ucraina, ci întreaga Europă”, a transmis Preşedinşia de la Kiev, conform News.ro.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, înaintea întâlnirii cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şase convorbiri telefonice separate: cu preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a-i informa în legătură cu eforturile diplomatice şi cu cele mai recente detalii ale discuţiilor cu partea americană, anunţă Administraţia Prezidenţială de la Kiev. De asemenea, le-a mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Rusia, a cărei economie este tot mai afectată de costurile războiului din Ucraina și de sancțiunile internaționale, va apela la economiile contribuabililor începând cu 2026 pentru a susține campania militară, arată o analiză realizată de EFE. În același timp, industrii-cheie se află în dificultate, iar piața internă este dominată tot mai mult de companii chineze. 

UPDATE „Cunoscută sub numele de Teoria Haosului, aceasta postulează că «lumea veche» a dispărut definitiv, domnește haosul imposibil de gestionat și că fiecare țară este pentru sine – că moralitatea a dispărut, puterea militară este prezentă, iar războiul este noua normalitate”, arată Anton Barbashin – directorul editorial al Riddle Russia – într-un interviu acordat site-ului independent Meduza.

UPDATE La inițiativa președintelui american, negocierile dintre delegațiile din Statele Unite, Ucraina și Rusia s-au intensificat în ultima vreme, în speranța încheierii războiului, care durează de 3 ani și 10 luni. Dar acum Putin vrea să pună mâna definitiv pe un obiectiv major al Ucrainei: centrala nucleară de la Zaporojie. Dictatorul șantajează SUA și pe Trump pentru a gestiona în comun centrala doar cu America, fără Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Pentru Steve Witkoff și Jared Kushner, trimișii miliardari ai președintelui Trump care lucrează la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, Rusia este o țară cu vaste resurse naturale și bogate oportunități de afaceri, potrivit The Wall Street Journal.Primirea ei înapoi în economia mondială va aduce bani investitorilor americani și va stabiliza relațiile Moscovei cu Ucraina și Europa, conform comentariilor lor publice și ale unor persoane familiarizate cu gândirea lor. Ei nu sunt primii oameni de afaceri americani care consideră Rusia o țară a generozității - și nici primii care pledează pentru pace prin profituri. Dar mulți veterani ai economiei sale volatile sunt sceptici că țara va recompensa generos capitalul american sau că mulți investitori americani se vor înghesui la regimul lui Vladimir Putin, imediat ce Washingtonul ridică sancțiunile. 

UPDATE Rusia ar putea recurge la o escaladare hibridă pe flancul estic al NATO încă din 2026, avertizează expertul în securitate Taras Jovtenko, potrivit Channel 24. Conform evaluării sale, Moscova nu pregătește o invazie clasică. Operațiunea ar putea părea un atac cu forțe relativ limitate, fără să semene formal cu un război la scară largă, însă efectele asupra Alianței vor fi majore, generând tensiune și incertitudine strategică, scrie Ziare.com. În 2025, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, declara că Polonia și statele baltice ar fi primele afectate în cazul unui conflict între Moscova și NATO.

UPDATE Rusia ar fi făcut o mutare strategică în Belarus. Moscova ar amplasa noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară într-o fostă bază aeriană din estul Belarusului, au descoperit doi cercetători americani studiind imagini din satelit, potrivit Reuters.

UPDATE Kliciko a anunțat patru răniți în urma atacului asupra capitalei ucrainene, dintre care trei au fost spitalizate și una a fost tratată ambulatoriu.„Incendiu în districtul Holosiivskyi. Rapoartele preliminare indică faptul că o benzinărie este în flăcări. În Obolonskyi, resturi au căzut peste o cooperativă de cabane de vară. Resturi au căzut și pe o zonă deschisă din districtul Desnyanskii. Toate serviciile sunt la fața locului”, a scris primarul Kievului, scrie Ziare.com.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a relatat pe Telegram că s-au produs explozii în capitala Ucrainei, iar forțele de apărare aeriană intervin. El le-a recomandat locuitorilor oraşului Kiev să rămână în adăposturi. Un corespondent al AFP aflat în oraș a confirmat, de asemenea, exploziile produse la Kiev. 

UPDATE Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că au detectat o serie de ținte care zburau spre mai multe orașe ucrainene, inclusiv ‘ținte de mare viteză, care se îndreptau spre Kiev’. Începând cu ora 01:50 AM, alerte de raid aerian erau în vigoare pe întreg teritoriul Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Mai multe serii de explozii puternice au fost auzite la Kiev în noaptea de vineri spre sâmbătă, a relatat o jurnalistă a agenţiei France Presse (AFP), autorităţile indicând că Ucraina este ameninţată de rachete ruseşti.

UPDATE Întregul teritoriu ucrainean a fost sub alertă de raid aerian noapta trecută, la scurt timp după ora locală 02:00 (00:00 GMT), potrivit unei hărţi publicate de autorităţi. Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, a relatat The Kyiv Independent.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei a anunţat vineri, 26 decembrie, că va înjumătăţi intervenţiile sale pe piaţa valutară începând cu noul an, o decizie anticipată care va retrage o parte din sprijinul acordat rublei în 2026, economiştii aşteptându-se la o slăbire a monedei, notează Ziare.com.

UPDATE Autoritățile sanitare din Rusia au semnalar un val accentuat de îmbolnăviri cu febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR), cunoscută popular drept „febra șoarecilor”. Potrivit datelor oficiale, citate de publicația Izvestia, peste 3.300 de persoane au fost infectate între ianuarie și octombrie 2025, cu 50% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times. Cu o problemă aseămătoare s-au confruntat și trupele Moscovei, în tranșeele din Ucraina, în luna septembrie. O unitate de forțe speciale a fost afectată de o epidemie de febră hemoragică mortală, potrivit The Telegraph.

UPDATE Rusia aproape şi-a dublat exporturile de gaze petroliere lichefiate (GPL) către fostele republici sovietice din Asia Centrală şi către Afganistan în perioada ianuarie–noiembrie, ajungând la 1,016 milioane de tone metrice, au declarat vineri pentru Reuters surse din industrie.

UPDATE Coreea de Nord și Rusia au împărțit „sângele, viața și moartea” în războiul din Ucraina, a transmis liderul nord-coreean Kim Jong Un în mesajul de Anul Nou transmis președintelui rus Vladimir Putin. Relațiile dintre cele două țări s-au apropiat semnificativ de la începutul invaziei din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale antiaeriene au interceptat și distrus, pe parcursul nopții, 141 de drone lansate de forțele ucrainene asupra teritoriului Federației Ruse. La rândul său, armata ucraineană susține că a reușit să neutralizeze 106 drone de atac trimise de Rusia, majoritatea vizând infrastructura și obiective din apropierea frontului.

UPDATE În contextul acestor atacuri, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, în noaptea de Crăciun, un mesaj RO-Alert, după ce sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au identificat grupuri de drone rusești îndreptate spre porturile ucrainene de pe Dunăre. Ca măsură de precauție, Forțele Aeriene Române au decolat două avioane de luptă F-16 pentru monitorizarea situației aeriene.

UPDATE Autoritățile din Republica Moldova au fost și ele puse în alertă după ce radarele ucrainene au detectat un obiect zburător care a traversat spațiul aerian din nordul țării. Potrivit Poliției de Frontieră de la Chișinău, obiectul a fost urmărit pe direcția mai multor localități, însă ulterior s-a stabilit că era vorba despre un balon cu aer cald. Oficialii moldoveni au precizat că nu a existat niciun pericol pentru cetățeni, iar situația este monitorizată în continuare.

UPDATE Pe linia frontului, luptele rămân intense, inclusiv în zona Kupiansk, unde ambele părți încearcă să-și consolideze pozițiile. În plan politic, publicația Axios relatează că Rusia s-ar declara dispusă să accepte un armistițiu temporar până la semnarea unui acord de pace, care ar permite organizarea unui referendum privind statutul teritoriilor ocupate. Kremlinul respinge însă alte inițiative considerate nefavorabile intereselor sale.

UPDATE În paralel cu evoluțiile militare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a desfășurat o amplă ofensivă diplomatică înaintea întâlnirii cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul de la Kiev a avut convorbiri separate cu mai mulți lideri europeni și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona pozițiile și a prezenta stadiul negocierilor cu partea americană. Zelenski a discutat cu președintele Finlandei, premierii Estoniei, Canadei și Danemarcei, cancelarul Germaniei și conducerea NATO, subliniind că Ucraina nu este și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii. În schimb, a acuzat Moscova că tergiversează deliberat procesul diplomatic și încearcă să prelungească războiul.

UPDATE Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unui document-cadru în 20 de puncte, care vizează garanții de securitate, redresarea economică și reconstrucția țării. Zelenski a subliniat că nu trebuie pierdut nici măcar „o zi sau o oră” atât timp cât continuă luptele. Discuțiile au vizat și cooperarea în cadrul inițiativelor europene de apărare, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și protejarea sectorului energetic, precum și coordonarea pozițiilor înaintea întâlnirilor decisive din Statele Unite.