11 martie 2024, ora 07:52

Regizorul „20 Days in Mariupol”, Mstislav Cernov, a susținut un discurs puternic în momentul în care a primit premiul pentru cel mai bun documentar, primul Oscar al Ucrainei. „Probabil că voi fi primul regizor pe această scenă care va spune că îmi pare rău că am făcut acest film”, a spus el. 

Cernov a declarat că ar schimba Oscarul pentru „Rusia nu a atacat niciodată Ucraina, să nu ocupe niciodată orașele noastre. Aş renunţa la toată recunoaşterea pentru ca Rusia să nu ucidă zeci de mii de compatrioţi ai mei ucraineni”. 

„Aș dori ca ei să elibereze toți ostaticii, toți soldații care își apără ținuturile, toți civili care acum sunt în închisorile lor. Dar nu pot schimba istoria. Nu pot schimba trecutul. Dar noi toți împreună, voi, printre voi, unii dintre cei mai talentați oameni din lume. Putem să ne asigurăm că istoria este înregistrată corect și că adevărul va prevala și că oamenii din Mariupol și cei care și-au dat viața nu vor fi niciodată uitați. Pentru că cinema-ul formează amintiri și amintirile formează istoria. Deci vă mulțumesc tuturor. Mulțumesc Ucrainei. Slavă Ucrainei”, a adăugat regizorul, aplaudat la finalul discursului.

Filmul lui Cernov spune istoria jurnalistului care a relatat despre primele trei săptămâni ale asediului orașului ucrainean, Mariupol, de către Rusia.

​„Oppenheimer” a fost vedeta celei de-a 81-a ediții a premiilor Oscar, desfășurate în această noapte. Povestea creării bombei atomice a strâns șapte Oscaruri, inclusiv pentru cel mai bun film, cel mai bun actor și cel mai bun regizor. Cea de-a 96-a ediţie a galei premiilor Oscar, decernate de Academia Americană de Film pentru cele mai bune realizări cinematografice ale anului 2023 s-a desfășurat la Teatrul Dolby din Hollywood, Los Angeles.

27 aprilie 2025, ora 07:44

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi și mâine, 27-28 aprilie, Paștele Blajinilor. Credincioșii vizitează mormintele celor apropiați, le aduc în ordine, preoții oficiază slujbe de pomenire, după care rudele dau de pomană de sufletul morților. În ultimii ani, evenimentul a devenit o adevărată sărbătoare pentru moldovenii care se întrec în pomeni cât mai scumpe și haine cât mai deocheate. Preotul Maxim Melinti a creat un set de reguli ce țin de buna organizare a acestei sărbători, dar și cum este corect să ne comportăm și îmbrăcăm când mergem la cimitir.

Tradițional, Paștele Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului, Paștele propriu-zis. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă.

Marcată preponderent în Europa de Sud-Est, sărbătoarea ia cea mai mare amploare în Moldova, unde ziua de luni de după duminica Paștelui Blajinilor (la o săptămână după Paștele creștin-ortodox) este declarată oficial ca fiind zi liberă.

La slavii de est ortodocși există o sărbătoare similară, numită Radonița (Радоница) la ruși, Radaunița (Радаўнiца) la belaruși și Provodî (Проводи) la ucraineni, sărbătorită în ziua de marți de după Duminica Tomi.

În popor se crede că blajinii se numără printre cei dintâi oameni de pe Pământ. Conform unei legende, blajinii trăiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreației. Incapabili de a săvârși fapte rele, blajinii se află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Insulele Albe. Cele mai importante preocupări ale blajinilor sunt rugăciunile și postul pentru cei vii. Se crede că, deși sunt virtuozi, blajinii nu știu cum să calculeze când va cădea sărbătoarea Sfintelor Paști. Oamenii dau de veste blajinilor că a venit Paștele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.

În ziua de Paștele Blajinilor, oamenii obișnuiesc să meargă la cimitire și să dea de pomana ouă roșii, cozonac şi pască celor nevoiași, dar și să pună flori pe morminte. Tot în această zi, nu se pomenesc doar morții cunoscuți, ci tot neamul strămoșilor comuni. Fiecare femeie aduce cu ea un prosop, strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Prosopul este oferit preotului care citește pomelnicele.

Anterior, Preotul Maxim Melinti a elaborat următoarele 13 reguli pentru această perioadă:

1. Nu faceți schimb de pomeni unii cu alții, dar faceți milostenie cu cei care într-adevăr au nevoie!
2. Aprindeți o lumânare și rugați-vă pentru cei adormiți!
3. Amintiți-vă despre faptele demne ale înaintașilor voștri, îndemnând și copiii să le urmeze pilda cea bună!
4. După ce plecați din cimitir, nu lăsați gunoi și mâncare pe morminte, căci cei adormiți nu au nevoie de mâncare și băutură, ci de rugăciunile noastre!
5. Nu consumați alcool, nu mâncați, nu fumați și nu înjurați pe la morminte!
6. Faceți masa de pomenire acasă sau amenajați o masă pentru cei din familii defavorizate!
7. Demonstrați că sunteți oameni civilizați, onești, modești și credincioși!
8. Îmbrăcați-vă decent din respect pentru cei răposați (și bărbați, și femei, și copiii)!
9. Nu dați importanța obiceiurilor băbești, ci mai degrabă ascultați de învățăturile evanghelice și ale sfinților părinți!
10. Aveți grijă de mormintele strămoșilor voștri!
11. Morminte de lux nu e creștinește!
12. Coroanele aruncate la gunoi – bani risipiți fără folos!
13. Atâta timp cât așteptați ca preotul să vină la mormântul vostru și să vă facă rânduiala cuvenită, recomand ca membrii familiei să citească „Acatistul pentru cei adormiți”!