11 martie 2024, ora 23:50

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a explicat în cadrul emisiunii Cutia Neagră PLUS, de la TV8, cum au fost acordate punctajele candidaților la funcția de procuror general, în cadrul evaluărilor. Potrivit lui, fiecărui membru îi este acordată o fișă de evaluare care include șase criterii, care la rândul său mai include și sub-criterii. Totodată, un moment foarte important este argumentarea fiecărei note acordate, lucru care conform Legii are loc într-o ședință deliberativă a CSP.

„Noi avem Legea cu privire la procuratură care prevede că, candidatul este evaluat în baza a șase criterii. Pentru a evalua, fiecare membru a Consiliului deliberează individual având fișa de evaluare în față. Această chestiune rezultă și din regulament. Fișa are șase criterii, iar sub fiecare criteriu este sub-criteriu. Aici acorzi punctaj, de la unu la zece. Ulterior, fiecare membru, aplicând nota sa, le cumulează, împarte la șase și face media. În borderou se vede rezultatul final. (...). Dar, mai este o altă căsuță, se numește argumentarea punctajului. Dacă acorzi nota opt, menționezi: «eu am acordat opt, deoarece», trebuie să argumentezi, asta e o condiție obligatorie care rezultă din Lege. Nu poți pune că așa cred eu că e nota trei”, a susținut Dumitru Obadă.

Președintele CSP a menționat că procedura de argumentare a punctajelor acordate în cadrul evaluărilor candidaților la funcția de procuror general în acea zi a fost omisă și mutată pentru ședința următoare și că în acea seară doar s-a făcut media notelor.

„La 22 februarie, după ce intervievam fiecare candidat, ne retrăgeam în deliberare, aveam fișa în față, fără a discuta între noi și făceam media. Fișele se strângeau de către secretariat, se puneau în plic, ca la urmă să facem media care este în borderou.

Având în vedere că s-a lucrat toată ziua, noi am considerat că la o ședință ulterioară deliberăm însăși motivele sau argumentarea care a oferit-o fiecare membru CSP. În acea seară fiecare a spus nota, s-a făcut media și a fost adus la cunoștința publicului punctajul matematic tehnic”, a explicat șeful CSP.

Potrivit lui Dumitru Obadă, Olesea Vîrlan a fost întrebată dacă: „dumneavoastră insistați pe punctajul pe care l-ați aplicat și îl puteți eventual argumenta? «Da, eu insist pe acest punctaj», a răspuns. Și mie nu îmi este clar, deoarece această medie se formează din șase cifre”. Obadă a menționat că erau note inclusiv de unu și doi acordate de Vîrlan.

„La întrebarea membrilor Consiliului, ulterior, nu am auzit un răspuns plauzibil pentru a argumenta motivele pentru care a acordat acel punctaj.

Regulamentul prevede notele de la unu la zece. Juridic poți pune nota unu, dar explică de ce. (...). De ce consideri că experiența e de nota doi sau motivația de nota unu. Legea obligă argumentarea. În lipsa unor argumente scrise, cu explicații clare pentru toți membrii Consiliului, rezultă că este nevalabilă nota”, a spus Dumitru Obadă.

Întrebat care a fost interesul Olesei Vîrlan, Obadă a menționat: „Nu dețin informații dacă a existat sau nu un interes, pentru mine trezește bănuieli rezonabile că nu poți aplica un punctaj minim fără argumentare și această acțiune să nu fie deliberată. Nu știu, poate vrei să favorizezi unul dintre candidați. Oricum există subiectivism. Ok, ai dreptul, dar argumentează de ce. Pentru mine nu este bună-credință. Membrii CSP trebuie să dea dovadă de tratament egal, asta rezultă și din regulament”.

Pe 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor a anulat concursul pentru șefia Procuraturii Generale, după ce fosta membră CSP, Olesea Vîrlan, nu a putut argumenta de ce i-a oferit un punctaj suspect de mic candidatului Ion Munteanu, actual procuror general interimar, punctaj total de 3,5 la proba interviu, creând o discrepanță majoră față de evaluarea celorlalți membri.

Ulterior, pe 29 februarie, Olesea Vîrlan, a venit cu o reacție după ce i-a acordat cel mai mic: „În orice calcule au loc toate greşelile posibile. Orice evaluare are o doză de subiectivism. Orice eroare în domeniul juridic poate fi corectată prin mijloace juridice.  Ca membru al Consiliului Superior al Procuraturii mă conduc de Lege și imparțialitate. Nu mă simt bucuroasă că s-au strecurat anumite greșeli în evaluarea efectuată de către mine. De data aceasta, itemii evaluării au arătat un conținut confuz”. 

Pe 4 martie, membra Consiliului Superior al Procurorilor Olesea Vîrlan și-a dat demisia din funcție.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.