Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat o decizie pe cazul excluderii din sistem a fostului șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari. Magistrații CSJ au declarat inadmisibil recursul depus de Morari privind decizia fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo de a-l da afară din funcție. Încheierea a fost emisă miercuri, 13 martie, de magistrații CSJ Stela Procopciuc, Diana Stănilă și Ion Malanciuc. Judecătorii au menționat că recursul lui Viorel Morari conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță şi Curtea de Apel Chişinău „fiind apreciate corespunzător”.
Astfel, Morari nu poate reveni la șefia Procuraturii Anticorupție, de unde a fost demis în 2021.
„Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Viorel Morari, conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță şi Curtea de Apel Chişinău, fiind apreciate corespunzător. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor”, se arată în încheierea CSJ.
„Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chişinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chişinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 9 De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental”, se mai menționează în încheierea instanței.
TV8.md amintește că Viorel Morari a fost demis din funcție, prin ordinul procurorului general in 12 august 2021. Până atunci, timp de mai mult de un an, Morari fusese suspendat.
Fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost reținut în ianuarie 2020, într-un dosar penal inițiat pentru fals în acte și abuz în serviciu. Potrivit Procuraturii Generale, Viorel Morari este bănuit că, în martie 2017, a primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care a înregistrat-o contrar cerinţelor legale, pornind un proces penal şi ulterior un dosar penal şi falsificând în cauza penală mai multe acte procesuale.
Acţiunile ar fi fost făcute în interesul lui Plahotniuc şi a mai multor persoane din anturajul lui, pentru a-i proteja și a-i scăpa de calitatea de bănuiţi în cauza penală privind furtul miliardului şi „a obstrucţiona cercetarea rapidă, completă şi obiectivă a cauzei penale”.