13 martie 2024, ora 10:04

Bașcana Găgăuziei a spus ce a vorbit cu președintele rus, la o săptămână după ce a dat mâna cu el, la Soci. Printre subiectele abordate cu Putin se regăsește și problema gazului ieftin care ar putea fi livrat de Gazprom în Găgăuzia. Pe final de briefing de presă, Evghenia Guțul a evitat să spună dacă susține sau nu războiul din Ucraina, s-a ridicat și a plecat.

„Vladimir Putin și-a exprimat susținerea totală în lupta autonomiei noastre pentru a ne recăpăta drepturile noastre legale. Vream să le aduc mari mulțumiri pentru primirea lor și respectul pentru poporul din Găgăuzia și Republica Moldova”, a declarat bașcana.

Evghenia Guțul spune că a vorbit cu Putin și despre salariile și pensiilor găgăuzilor, care ar putea deschide, de la distanță, conturi în Rusia. 

Bașcana Găgăuziei a mai declarat că în viitorul apropiat se va întâlni cu liderii partidelor de opoziție: Igor Dodon, Vladimir Voronin, Vasile Bolea și Ilan Șor.

Briefingul de presă nu a durat mai mult de 10 minute. Plecând, Guțul a ignorat întrebarea despre războiul din Ucraina și a ieșit în tăcere din sală.

TV8.md reamintește că delegația UTA Găgăuzia a avut o vizită în Federația Rusă, în perioada 1-8 martie. Acolo, Evghenia Guțul s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Anunțul a făcut de bașcana de la Comrat, într-o postare pe rețelele de socializare, dar a fost confirmată și de purtătorul de cuvânt al liderului de Kremlin. Singura probă a întrevederii celor doi este fotografia plasată de Guțul. Aceasta a precizat că la întâlnirea de la Soci i s-a plâns lui Putin că Autonomia Găgăuză este intimidată de autoritățile centrale de la Chișinău pentru alegerea sa de a prieteni cu Rusia. Kremlinul nu a difuzat niciun comunicat de presă, dar Guțul, care este vizată într-o cauză contravențională pentru abuz de putere, scrie că Putin i-a promis susținere. 

Bașcana s-a întâlnit cu Putin cu doar o zi înainte ca președinta Maia Sandu să semneze la Paris un acord militar cu Franța, dar și după avertizarea SIS că războiul hibrid declanșat de Rusia ia amploare în Republica Moldova.

„Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială prin continuarea acțiunilor de compromitere a eforturilor Chișinăului de apropiere de UTA Găgăuzia. De asemenea, se va utiliza în continuare potențialul din regiunea transnistreană în acțiuni hibride anti-Chișinău în contextul proceselor politice din Moldova, pe fundalul invocării unei așa-numite presiuni economice impuse de Chișinău pe regiune”, a spus șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.

Acțiunile date au scopul de a declanșa proteste în masă atât la Chișinău cât și în Autonomia Găgăuză. 

„Informațiile atestă perspective de reluare a protestelor începând cu luna martie, aprilie anul curent cu sub start pro-rus accentuat și apărarea vectorului euro asiatic. Planul acestora este să transforme protestele în acțiuni violente, de creare a haosului și destabilizărilor în masă. În completarea scenariului cu proteste, care vor fi organizate la Chișinău, UTA Găgăuzia urmează să se alinieze, care în viziunea Federației Ruse este privit ca unele din principalele focare de instabilitate în Republica Moldova”, a spus Musteață.

Șeful SIS a mai declarat că cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă este gruparea lui Ilan Șor, care are indicația de a provoca radicalizare și violență, dar și de a compromite rezultatele referendumului. Pentru a-și atinge scopurile, șeful SIS spune că Moscova trimite bani cash în Republica Moldova, refuzând să ofere mai multe detalii la acest subiect. 

Apropiata lui Șor, Marina Tauber, respinge toate acuzațiile aduse de Musteață: „Eu nu știu despre ce vorbește sau despre ce visează domnul Musteață. Nici nu știu cum mai diplomat să mă exprim, dar declarațiile lui îi aparțin. Eu nu știu cine și ce bani primește de la Federația Rusă, eu nu știu cine și ce destabilizări pregătește. Nu au fost niciodată depistate violențe sau destabilizare în cadrul protestelor sau acțiunilor democratice, libere, pașnice, organizate de echipa noastră”.

În luna noiembrie anul trecut, șeful Serviciului de Informații și Securitate a declarat că Federația Rusă ar fi alocat peste 1 miliard de lei pentru destabilizarea Republicii Moldova. Banii au ajuns la oamenii lui Ilan Șor care au organizat proteste regulat. Până acum, Ilan Șor a confirmat că a primit bani din Federația Rusă, însă a negat că aceștia ar fi fost folosiți pentru destabilizări.

25 noiembrie 2024, ora 18:00

Alegerile prezidențiale din România au adus un rezultat surprinzător: Călin Georgescu, candidat cu orientări pro-Putin și discurs naționalist-extremist, a obținut peste 22% din voturi în primul tur, devansând așteptările. Profesorul român, Radu Vancu, a analizat cauzele acestui rezultat, identificând mai multe probleme: răspândirea globală a extremismului, lipsa de reacție a instituțiilor românești față de propaganda rusă și rolul rețelelor sociale, precum TikTok, în mobilizarea alegătorilor.

Vancu subliniază că acest rezultat evidențiază o criză profundă în educație, politici publice și în încrederea oamenilor în proiectul european. Pe de altă parte, el avertizează că aceste alegeri reprezintă un punct critic pentru direcția țării: un drum spre Rusia sau spre Europa.

„Convingerea mea, atât cât se poate intui acum, este că nu putem vorbi despre o cauză unică, ci de un cumul de cauze care s-au aliniat cumva pentru furtuna perfectă care l-a avantajat într-adevăr pe acest candidat venit aparent din neant, Călin Georgescu”, a declarat Vancu, pentru edupedu.ro.

1. Resurgența globală a extremismelor

Vancu subliniază că tendința de creștere a fascismului și a extremismului la nivel global a influențat și România. Fenomene similare sunt observate în alte țări, iar această radicalizare generalizată a favorizat apariția unor candidați ca Georgescu.

2. Vulnerabilitatea României în fața războiului hibrid

Profesorul atrage atenția asupra efectelor războiului informațional purtat de Rusia împotriva Occidentului. România, spune el, „nu a înțeles că se află în prima linie a acestui conflict” și a fost „penetrată ușor” de propaganda rusă.

„Republica Moldova s-a dovedit mai stăpână, mai în control pe aceste mijloace ale războiului hibrid, decât România. Ar trebui să învățăm de la ei cum se face asta și să învățăm cât mai rapid. Serviciile noastre de informații au eșuat lamentabil”, a explicat Vancu.

3. Eșecul serviciilor de informații și al liderilor politici

Serviciile de informații românești au eșuat în prevenirea răspândirii discursurilor extremiste, iar cinismul clasei politice a alimentat neîncrederea publicului. Vancu critică dur politica internă și implicarea lui Klaus Iohannis, menționând că alianțele anti-democratice dintre PSD și PNL au alimentat votul anti-sistem.

De aceeași părere este și sociologul Gelu Duminică care critică liderii politici pentru îndepărtarea de nevoile cetățenilor:

„Nu poporul „e de vină”, ci liderii care și-au bătut joc de el. De mult prea mulți ani, „partidele democratice” s-au îndepărtat de agenda cetățeanului simplu care s-a simțit din ce în ce mai abandonat. Zilele trecute atrăgeam atenția asupra discursului strident pe care susținătorii îl foloseau pentru a-i pune în cea mai bună imagine (chipurile) pe ai lor candidați. Am atras atenția că acest ton, dublat de imaginea de 2 lei a politicianului român, nu ajută cu nimic, ba chiar din contra. Și că îndepărtează parte din electorat. 

Ascensiunea domnului Georgescu nu e întâmplătoare: În lipsa unor „politicieni” care se poartă ca niște lideri (unificatori), oamenii vor caută „salvatori”. Lehamitea față de clasa politică actuală e foarte mare și modul ăsta agresiv de a face politică nu (mai) ajută pe nimeni. Și nici marota „X e singura soluție”, pentru că oamenii vor găsi o alta. Care nu e X”, explică sociologul.

4. Influența nocivă a TikTok-ului

Radu Vancu atrage atenția asupra modului în care TikTok, pe care îl numește „o armă, nu o rețea socială”, a fost utilizat pentru propagandă. Algoritmii platformei au permis răspândirea mesajelor extremiste fără a fi reglementați adecvat. Profesorul consideră că România trebuie să urmeze exemplul altor țări europene în reglementarea acestei platforme.

„Nu am încă date suficient de clare despre felul în care s-a votat de către utilizatorii TikTok. Dar intuitiv, atât cât pot să-mi dau seama, cred că mai vulnerabili decât tinerii au fost adulții, părinții, bunicii. O parte dintre noi, adulții, suntem mult mai responsabili decât tinerii pentru felul în care arată acest vot”.

5. Implicarea Bisericii Ortodoxe Române

Potrivit lui Vancu, preoții ar fi făcut propagandă directă pentru Călin Georgescu, fapt care, în opinia lui, reprezintă o problemă majoră. Acesta consideră că politizarea serviciului religios trebuie să fie combătută atât de Biserică, cât și de stat.

6. Lipsa sancționării discursurilor extremiste

Instituțiile abilitate să combată discursurile antisemite, legionare sau pro-Putin nu și-au făcut datoria, crede profesorul român. Astfel, retorica extremistă a lui Georgescu a rămas nesancționată, contribuind la succesul său electoral.

Radu Vancu subliniază rolul eșecului educației în aceste alegeri. „România needucată” este o realitate care se întinde pe decenii, afirmă el, iar lipsa predării gândirii critice și a istoriei reale a contribuit la vulnerabilitatea electoratului. „Oamenii votează antisemiți, legionali, anti-europeni, fără să știe ce au votat”, explică profesorul.

De asemenea, el consideră că deceniul în care Klaus Iohannis a condus sub sloganul „România Educată” a fost marcat de dispreț pentru educație. Subfinanțarea sistemului, tolerarea plagiatorilor și atacurile la adresa profesorilor au avut un impact negativ major. Lipsa unei educații solide a permis manipularea electoratului prin platforme ca TikTok și a alimentat ascensiunea discursurilor extremiste.

Rezultatul alegerilor prezidențiale reprezintă, în opinia lui Vancu, o alegere între două direcții: continuarea drumului european sau apropierea de Rusia. 

„De 35 de ani încoace nu am avut un vot mai important”, avertizează profesorul, subliniind riscul unei deplasări a României în sfera de influență a Moscovei.

Pericolul pentru Chișinău, dacă Georgescu va câștiga în România

Scenarii sumbre și pentru viitorul Moldovei dacă Călin Georgescu ajunge la putere în România. De această părere este președintele „WatchDog”, Valeriu Pașa, care avertizează că „Republica Moldova va pierde cel mai important susținător al său”.

Expertul a subliniat faptul că pentru a treia oară în decurs de o lună, „moldovenii care dețin și cetățenia României, i-au stricat sărbătoarea lui Vladimir Putin”. În viziunea lui Pașa, anume creșterea participării la vot în Republica Moldova a cetățenilor români a asigurat accederea candidatei USR, Elena Lasconi, în turul II al alegerilor prezidențiale din România.

Președintele „WatchDog” consideră că victoria lui Georgescu în turul II ar fi fost mult mai facilă dacă contracandidatul său era liderul PSD, Marcel Ciolacu. În situația actuală însă, candidata USR are „șanse bune să devină prima femeie președinte a României”, fiind un politician moderat, neasociat cu corupția.

Ascensiunea lui Călin Georgescu la funcția de președinte a României ar avea implicații grave și pentru Republica Moldova. În viziunea expertului, candidatul independent este un putinist asumat, „gata să meargă la compromisuri cu Vladimir Putin, iar asta este un risc de securitate pentru Moldova”. Din această cauză, Georgescu nu doar că nu va ajuta Chișinăul în parcursul său european, ci de asemenea „va deturna România de pe calea europeană”.

TV8.md amintește că independentul Călin Georgescu, candidatul surpriză, după cum scrie presa română, are viziuni pro-ruse și se declară împotriva NATO. Chiar și Ria Novosti, când a reflectat alegerile din România, l-a numit pe Călin Georgescu susținător al unei alianțe cu Rusia. Potrivit datelor preliminare, în turul II al alegerilor prezidențiale, Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi. Candidata USR, actual primar în Câmpulung Muscel, județul Argeș, are viziuni pro- europene și pro NATO, iar în Republica Moldova s-a clasat pe primul loc.