16 martie 2024, ora 14:20

Cât de alintați sunt moldovenii la mâncare. Pentru a afla răspunsul la această întrebare, echipa TV8 a ieșit în centrul Capitalei, unde a stat de vorbă cu mai mulți moldoveni. De la tineri, până la vârstnici, fiecare ne-a făcut un calcul lunar pentru cheltuielile la mâncare, dar ne-au mai mărturisit ce alimente și-ar fi dorit să cumpere mai des, dacă ar avea salarii mai mari.  

„În jur de 5000 de lei. Nu lipsesc fructele, legumele, produsele lactate”.

„Mult. Numai ieri am făcut cumpărături de 1600. Dacă ne ducem de trei-patru ori pe lună înseamnă că vreo 4000-5000 de lei se duc pe mâncare”.

„5000 de lei se duc pe mâncare, așa ca să nu cădem pe jos de foame. Salariul este foarte mic. Dacă aș avea măcar la 10.000 de lei, atunci om fi mai sătuli un pic. Noi punem prețuri europene, dar salariile tot ar trebuie să fie tot așa cum este în Europa”.

„Aș vrea ceva din pește roșu, dar e foarte exagerat. Pentru mâncare cheltui 2.000 de lei. Mie îmi ajunge, eu singură trăiesc. Noi ne jeluim că trăim rău, dar și risipim mult”.

Iar dacă unii încearcă să se încadreze în suma de 5.000 de lei, atunci alții lasă în magazine și până la 10.000 de lei.

„Pe săptămână cheltui în jur de 1500-2000 de lei. Cel mai des cumpăr carne, legume și dulciuri. Îmi place mult somonul, dar din păcate nu mi-l pot permite des”.

„Într-o familie de patru persoane, în jur la 5.000-10.000 de lei. Aș vrea mai des fructe de mare”.

„Nu am calculat, dar mâncarea este tare scumpă și trebuie oleacă să ne mai gândim ce mâncăm și de unde mâncăm. Undeva la 40-50% din salariu se duc”.

„La familie, poate 300 de euro pentru mâncare pe lună”.

Am întâlnit și o tânără care s-a întors recent de peste hotare și care ne-a mărturisit că este nevoită să cheltuie aici mai mult pe mâncare, decât era obișnuită peste hotare.

„Eu abia am revenit de peste hotare. Și din 1 februarie am cheltuit mai mult decât cheltui acolo”.

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.