18 martie 2024, ora 16:15

Un nou tip de escrocherie online ia amploare în Moldova. Tot mai multe persoane primesc mesaje pe telefon prin care li se cer date bancare pentru livrarea unor presupuse colete poștale. În rezultat, victimele rămân cu conturile goale și fără coletele așteptate. Frauda este cunoscută sub denumirea de smishing.

Potrivit Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului Național de Investigații, se atestă o creștere ascendentă a unui nou tip de escrocherii online, exprimate prin transmiterea prin SMS a link-urilor frauduloase. Această metodă de fraudă este cunoscută sub denumirea de smishing.

Astfel, mesajul SMS conține informații false despre necesitatea furnizării unor date suplimentare pentru a recepționa un presupus colet care urmează a fi livrat. De asemenea, sunt și mesaje cu informații false despre o ofertă greu de refuzat sau cu titlu gratuit. 

Pe lângă text, aceste mesaje includ și un link, care redirecționează utilizatorul către un website fraudulos unde se solicită introducerea datelor bancare sau alte informații personale. Mai mult, prin intermediul unui astfel de link pot fi răspândite chiar și programe malițioase care pot infecta dispozitivul mobil.

În acest context, dacă persoana este informată despre fraudele electronice, va fi mai bine pregătită să le recunoască și să le evite. De aceea Poliția recomandă să nu accesați link-urile pe care le primiți într-un mesaj text sau în orice altă formă de comunicare, decât dacă știți cine este expeditorul și aveți încredere în el.

Nu răspundeți înapoi la mesajele primite de la numere / persoane necunoscute marcați mesajele suspecte ca SPAM. Totodată, nu introduceți informații personale sau bancare pe site-urile neverificate și nu comunicați nimănui codul OTP primit de la bancă. De asemenea, descărcați aplicații numai din sursele oficiale;

În cazul în care ați devenit victima unei asemenea fraude, contactați imediat banca și solicitați anularea tranzacțiilor, după care informați poliția la numărul de telefon 112.

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.