18 martie 2024, ora 10:08

Președintele azer Ilham Aliyev a declarat duminică că țara sa este „mai aproape ca niciodată” de o pace cu Armenia, la jumătate de an după ce Azerbaidjanul a recucerit regiunea Karabakh de la majoritatea sa etnică armeană, ceea ce a provocat un exod în masă al etnicilor armeni.

„Astăzi, ne aflăm într-o fază activă a discuțiilor de pace cu Armenia”, a declarat Aliyev în remarci după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baku, potrivit unei transcrieri publicate pe site-ul liderului azer, scrie Reuters.

„Acum suntem mai aproape de pace ca niciodată”, a mai spus el.

Stoltenberg a declarat că a salutat demersul spre pace între cele două națiuni.

„Apreciez ceea ce spuneți despre faptul că sunteți mai aproape de un acord de pace decât oricând înainte” a spus Stoltenberg, potrivit unei transcrieri publicate pe site-ul NATO.

„Și pot doar să vă încurajez să profitați de această oportunitate pentru a ajunge la un acord de pace durabil cu Armenia”, a spus Stoltenberg.

În decembrie, vecinii din Caucazul de Sud au emis o declarație comună în care au afirmat că doresc să ajungă la un acord de pace și de atunci au avut numeroase discuții, inclusiv două zile de negocieri la Berlin în februarie.

Armenia creştină şi Azerbaidjanul majoritar musulman au intrat pentru prima dată în război din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah în 1988. 

După decenii de duşmănie, Azerbaidjanul a recuperat în septembrie Karabakh, controlat de majoritatea sa etnică armeană din anii 1990, deşi este recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului.

Ofensiva a determinat majoritatea celor 120.000 de etnici armeni din regiune să fugă în Armenia vecină.

Armenia a descris ofensiva ca fiind o epurare etnică. Azerbaidjanul a negat acest lucru și a declarat că cei care au fugit ar fi putut rămâne și să fie integrați în Azerbaidjan.

22 ianuarie 2025, ora 22:56

1.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși în regiunea Kursk și 3.000 au fost răniți până în prezent, potrivit oficialilor vestici. Cifrele sunt destul de alarmante, având în vedere că au fost trimiși 11.000 de militari din Coreea de Nord, potrivit corespondentului de securitate al BBC, Frank Gardner.

Anul trecut, Ucraina și Coreea de Sud raportaseră faptul că Phenianul a trimis cel puțin 10.000 de militari Rusiei, lucru negat în repetate rânduri de ambele state, scrie Adevărul. 

La mijlocul lunii, Serviciile Naționale de Informații ale Coreei de Sud au raportat că peste 300 de soldați nord-coreeni care luptau pentru Rusia au fost uciși, și cel puțin 2.700 au fost răniți. De asemenea, aceștia declaraseră că cei 10.000 de soldați au fost trimiși Rusiei pe post de „carne de tun”.

În schimb, Rusia a oferit asistență tehnică pentru programele de arme şi sateliţi ale Phenian-ului puternic sancţionate.

Tot în ianuarie, Ucraina a reușit să captureze doi soldați nord-coreeni, care primesc în prezent îngrijiri medicale. În urma interogatoriului, publicat de Zelenski pe X, lumea a a aflat informații prețioase cu privire la modul în care au fost folosite trupele nord-coreene în război.

Unul din soldații capturați a recunoscut Rusia i-a oferit documente false, prin care să ateste că e cetățean rus, după care l-a trimis pe front.

Potrivit unei noi înregistrări, acesta povestește că a intrat în armata Coreei de Nord ca recrut și servea într-un batalion de recunoaștere. Susține că nu știa că este trimis la război și nici cine este inamicul, și că el personal nu a primit instruire.

La 12 ianuarie, după ce soldații au fost capturați, Zelenski declarase că este dispus să ofere înapoi soldații nord-coreeni în schimbul eliberării trupelor ucrainene.

„Ucraina este pregătită să-i predea soldații lui Kim Jong Un dacă acesta poate organiza un schimb pentru războinicii noștri care sunt ținuți captivi în Rusia”, a transmis Zelenski.