19 martie 2024, ora 23:42

Valoarea totală a miilor de întreprinderi cu capital străin sau mixt, din Republica Moldova, depășește 5 miliarde de dolari. În fiecare an, în țară intră milioane noi, prin faptul că străinii continuă să facă investiții. Acum doi ani, a fost atins și un record când pe piața moldovenească au intrat aproape 600 de milioane de dolari. A urmat însă o perioadă de declin cu o reducere de 30 la sută a acestor fluxuri. Chiar și așa, Agenția pentru Investiții este optimistă și vrea ca suma anuală de investiții să treacă de un miliard. Pe de altă parte, Guvernul, prin Ministerul Economiei, afirmă că se fac o serie de îmbunătățiri, dar și că se duc negocieri cu mai multe companii mari pentru a-și deschide filiale și la noi în țară.

De pe diferite scene, cu diferite ocazii, de la cel mai înalt nivel, autoritățile Republicii Moldova au tot îndemnat, de-a lungul anilor, investitorii străini să lanseze afaceri în țara noastră.

„Pentru că în Republica Moldova, o țară mică, fără resurse naturale, fără capacitate de cumpărare pe piața internă, cu percepții de risc din cauza războiului, noi trebuie să facem de trei ori mai mult ca să avem rezultate decât alte țări pe antreprenoriat”, a spus ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Din cele circa 60 de mii de companii existente în Republica Moldova, aproape 4 mii sunt întreprinderi cu capital străin sau mixt, estimat în procente ponderea reprezintă circa 6 la sută

„Nu-s prea mulți nicăieri, dacă-mi iertați gluma cu gust amar. Desigur, agricultura, dacă vorbim de numărul de angajați. IT-ul. În curând, vom lansa niște domenii cheie pentru economie, iar acest lucru va fi automotive, farma, optica - domenii pe care noi avem un anumit fundament, o bază de tehnologie, dar cu o investiție în creșterea nivelului de tehnologică. Avem pregătiri, vorbesc în acest sens de UTM și alte instituții”, a explicat Alaiba.

„Ca și număr, ele sunt puține. Dar productivitatea lor, numărul de persoane pe care le angajează, veniturile lor, profiturile sunt proporțional mult mai mare decât companiile locale. Cele mai mari investiții sunt în domeniul financiar, al asigurărilor, aici vorbim de volumul de bani. Dacă vorbim de numărul de angajați, atunci avem domeniul electronicii, al agriculturii”, a spus directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan.

Vă întrebați, probabil, de ce este nevoie, în Moldova, de companii străine? Prima și cea mai oportună explicație este că sunt create noi locuri de muncă, iar salariile sunt, de regulă, mai mari în astfel de companii. Potrivit unui studiu realizat de Asociația Investitorilor Străini, afacerile cu bani din afară oferă locuri de muncă pentru 90 de mii de oameni, ceea ce reprezintă circa 15 la sută din totalul angajaților. 

„Investițiile vin în țară, creează aici locuri de muncă, bunuri, servicii care sunt exportate și pentru asta vin bani în țară. Așa ar funcționa o economiei sănătoasă. Economia noastră are nevoie de o reparație. Nu se va întâmpla peste noapte. Vom reuși favorizând investițiile. Creștem IMM-urile ca să poată concura cu Uniunii Europene. Dar atragem atenția și la investițiile străine directe, ca să vină la noi, să creeze locuri de muncă, să producă bunuri aici, oferind locuri de muncă, bani la buget și așa mai departe”, a spus ministrul Alaiba.

Chiar și așa, în ultima perioadă asistăm la o descreștere a numărului de companii cu investiții străine.

„În ultimii 10 ani, cota companiilor cu investiții străine directe s-a redus de la 8,5 % în anul 2012 la 6, 2% în anul 2022. Acest fapt a fost provocat de reducerea numărului de companii cu capital mixt. Pandemia a afectat în speciale acele companii care erau parte a lanțului valoric global. Conflictul din Ucraina a accentuat ezitarea investitorilor străini să vină în Moldova, iar la finele anului 2022, erau 3900 de companii cu capital străin, fiind cel mai mic număr din ultimii 10 ani”, a declarat directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini, Ana Groza.

Și banii pe care îi investesc oamenii de afaceri străini sunt mai puțini. După un record atins în anul 2022, atunci când, în decurs de un, au fost investite aproape 600 de milioane de dolari, anul trecut fluxurile s-au redus cu o treime. 

„Se atestă mai degrabă o scădere a investițiilor străine pentru anul 2023 față de 2022. E legat de mai multe chestii. Au descrescut și la investiții nete, cât și ca profit reinvestit. În 2022, am avut o cifră record de 580 de milioane de dolari, dintre care circa 80% era profit reinvestit.  Cu siguranță, vrem să trecem de pragul acesta de 1 miliard de dolari. Și eu sper să fie doar o cifră de care am trecut și am mers mai departe”, a spus Natalia Bejan.

Mai bine de 80 la sută dintre cei care lansează afaceri în Moldova sunt investitori din țările Uniunii Europene.

„Dacă vorbim de originea capitalului, printre principalii investitori este România, Germania, Italia, Austria, Polonia, Turcia și mulți alții. Avem un segment diversificat, din acest punct de vedere. Dar nu sunt suficienți. Marea Britanie. Avem o economie diversificată, dar mai trebuie. Trebuie să avem mai multe locuri de muncă, o creștere a economiei”, a menționat Dumitru Alaiba.

Atragerea de noi investiții străine este o temă ce se regăsește pe agenda Ministerului Economiei, ne dă asigurări Dumitru Alaiba. Șeful de la Economie mai spune că, în condițiile în care remitențele sunt instabile, aceste investiții sunt o soluție pentru a umple golurile financiare.„

„Asta este unica soluție. Evident că remitențele sunt aici pentru a susține consumul, dar să recunoaștem că asta nu este tocmai sustenabil. Această resursă se va epuiza în timp. Nu zic să asta e mâine, ori peste 5 ani. Investițiile sunt răspunsul de care are nevoie economia”.

Iar pentru a convinge investitorii să vină pe piața moldovenească e nevoie de mai multe măsuri.

„Deschidere, maximă libertate, o taxare foarte competitivă”, a spus ministrul.

„Noi suntem acum la un fel de răscruce. Eu cred că noi, sau vom continua modest cu rata de creștere de acum, sau real avem o oportunitate de a împușca în cel mai bun și pozitiv fel. Eu sunt în această poziție de doar două luni, dar sunt pentru că cred că putem face schimbări. Pun productivitatea pe umerii noștri, pe cât de receptivi noi suntem, câte emailuri noi trimitem, cât de rapid le răspundem. Asta este în mâinile noastre”, a vorbit Natalia Bejan.

Pe de altă parte, conducerea Asociației Investitorilor Străini a menționat și alte neajunsuri:

„Evident, prioritatea 0 pentru comunitatea de investitori atât locală, cât și străină este reforma justiției. Așteptăm pași mai rapizi”.

Se duc, dar cu ușile închise, discuții cu mai multe companii internaționale, care sunt invitate să vină în Republica Moldova.

„Facem așa, nu este corect ca noi să divulgăm decizii care sunt aproape gata sau încă nu au fost luate. Dar vă dau câteva exemple cu afaceri recente: investiția britanică de la Strășeni, cu reciclarea plasticului și folosirea lui la drumuri, înlocuind bitumul. În IT se fac multe investiții. O companie mare din Israel, care și-a deschis o filială. Avem și în finanțe. Unele pe industrie, dar nu e corect să divulgăm”, a spus Alaiba.

„Războiul din Ucraina este una dintre temele pe care le discutăm cu investitorii la care mergem sau vin la noi. Situația din Transnistria. Eu cred că este o situație de așteptare, dar noi trebuie să fim consecvenți, receptivi. Toată lumea trebuie să știe că noi avem un vector, care este clar”, a menționat Natalia Bejan.

Războiul de la frontieră a pus pe frână unele decizii de a investi în Moldova.

„Noi foarte mult vrem să aducem companii internaționale de consultanță de nivelul AGcenter. Se discută cu ei de ani de zile. Dacă nu era războiul, cred că își deschideau deja un oficiu. Noi vrem să aducem așa companii. Vrem să aducem HM, Zara, Ikea în Moldova”, a spus Bejan.

De ce avem mai puține companii străine decât acum 10 ani? 

„Profit poți să faci și pe timp de război, și pandemie, și conflict în regiune. Avem companii care sunt extrem de bine în Republica Moldova și nu vor pleca pentru că reușesc să facă afaceri bune. Cei care pleacă, în mare parte, sunt afectați de lanțul valoric global. Mulți cei care vin în Moldova vin cu contracte, cu clienți care nu sunt în Moldova. De exemplu, Porsche, BMW. Nu de Moldova depinde dacă vor exista aceste contracte sau nu”.

Valoarea totală a investițiilor străine, în Republica Moldova, depășește 5 miliarde de euro. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan