21 martie 2024, ora 17:20

Președinta Comisiei Electorale Centrale din Rusia (CEC), Ella Pamfilova, a anunțat rezultatele oficiale ale alegerilor prezidențiale din Rusia. În total, 76.277.708 de persoane au votat pentru Vladimir Putin, cu un rezultat final de 87,28%. 

4,31% din voturile au fost exprimate pentru Nikolai Haritonov (Partidul Comunist al Federației Ruse), 3,85% pentru Vladislav Davankov („Oameni noi”) și 3,20% pentru Leonid Slutsky (LDPR), scrie Kommersant.

Prezența finală la alegeri a fost un record de 77,49%. În total, 87.576.075 de alegători au participat la vot.

La alegerile prezidențiale din străinătate au participat în total 388.791 de alegători, a precizat Ella Pamfilova. În afara Rusiei au fost organizate 295 de comisii electorale.

 Peste 7.000 de ruși au votat la secțiile de votare speciale înființate în zonele de frontieră din regiunile Kaliningrad, Pskov și Leningrad. 

Președinta CEC a precizat că majoritatea alegătorilor au votat pentru Putin la secțiile de votare din țările „neprietenoase”: 56,82% în Germania, 75,22% în Estonia, 70,6% în Letonia, 53,6% în Australia, 54,7% în Armenia și 42,23% în Statele Unite.

Potrivit președintei CEC, campania a fost „foarte curată”. În total, CEC a primit 14.000 de contestații, dintre care mai mult de jumătate au fost trimise de o „rețea de falsificatori din străinătate”, afirmă Pamfilova.

Putin va prelua cel de-a cincilea mandat prezidențial la 7 mai. Mandatul său va fi de șase ani. Pe 8 mai, Duma de Stat va examina numirea premierului.

Acesta este la conducere de un sfert de secol. El a condus deja Rusia mai mult timp decât orice alt lider de după Iosif Stalin, care a fost la putere timp de aproape 31 de ani. Constituţia Rusiei a fost modificată în 2020, mărind mandatul prezidenţial de la patru la şase ani şi oferindu-i lui Putin posibilitatea de a candida din nou, prin anularea mandatelor sale anterioare.

Teoretic, el ar putea să candideze pentru un al şaselea mandat şi să continue până în 2036, ceea ce i-ar da o perioadă mai lungă la putere decât Ecaterina cea Mare în secolul al XVIII-lea.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.