23 martie 2024, ora 13:30

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, susține că chemarea rezerviștilor la armată nu are nicio legătură cu mobilizarea, ci este doar pregătirea rezervei forțelor armate. Această procedură a fost efectuată mereu, iar cei care primesc ordine de chemare sunt obligați legal să se prezinte la centrul militar. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Forțele armate sunt formate din forțe active, militari și alte structuri, dar și rezervă. Pregătirea rezerviștilor este cea mai mare parte a forțelor armate, fac parte persoane între 18-60 de ani. Rezerva se împarte după vârstă, nivelul de pregătire și nivelul după cum sunt puși la chemare. Și toate activitățile care se desfășoară pentru pregătirea rezervei este ceva ce s-a desfășurat permanent, și nu doar la noi în țară”, susține Nosatîi.

După ce primesc ordin de chemare, acele persoane au obligația legală să se prezinte la centrul militar unde este chemat și să aibă actele cu el. Prezentându-se, se verifică activitatea acestor persoanei, starea de sănătate etc.

„Unii vin la instruire. Sunt după o formulă bine determinată, muți din ei sunt predestinați în diferite echipe, care vin la completarea incompletului actual, sau completarea unităților care se formează. Sunt luați după categoriile: după specialitatea militară, care este necesară: șoferi, comandanți de grupe etc. specialități care au nevoie de o instruire mai periodică, categoria de vârstă se i-au acei care au fost recent în armată sau au făcut catedra militară sau acei care au avut această pregătire ultimii patru, cinci ani.

La aceste activități se invită acele persoane care fac parte din rezerva instruită”, a spus pe final Anatolie Nosatîi.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?