25 martie 2024, ora 23:26

Votul prin corespondență, care va fi pilotat în Statele Unite ale Americii și Canada, va costa statul aproximativ 20 de dolari per alegător, mai mult decât în cazul unui vot clasic. Declarația a fost făcută de deputatul PAS, Vitalie Jacot, în cadrul ediției de luni, 25 martie, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8. Calculele nu sunt definitive și, cel mai probabil, cifrele nu vor fi aceleași în SUA și Canada, întrucât serviciile poștale existente sunt total diferite.

„Nu vă spun cifra exactă, dar există deja anumite calcule. Pentru SUA este mai puțin, pentru Canada puțin mai mult. Votul prin corespondență este cu siguranță mai scump decât unul într-o secție obișnuită de votare. Un vot costă în jur de 20 de dolari. În SUA, de exemplu, doar un articol poștal costă 4,75 de dolari”, a menționat Vitalie Jacot. 

Deputatul a mai explicat că votul prin corespondență este un test în cadrul căruia urmează a fi identificate aspectele pozitive și negative ale ideii, pentru a fi extinsă și în alte state. 

Jacot a dat asigurări că autoritățile acordă o atenție deosebită securizării votului, pentru a fi prevenite eventuale fraude sau luări de mită. 

„Cine a solicitat varianta votului prin corespondență va primi un plic care conține încă trei plicuri preplătite, buletinele de vot și autocolante speciale pentru securitate. Alegătorul va putea vota, va sigila acest plic și îl va expedia înapoi. Pentru referendum, pentru alegerile prezidențiale din primul și al doilea tur totul va fi separat. Gradul de risc scade”, a spus Jacot.

Deputatul a mai menționat că votul prin corespondență este necesar acolo unde este complicat de ajuns la secțiile de votare din străinătate situate la distanțe mari sau acolo unde există un număr mic de secții.

Vitalie Jacot a mai spus că pe viitor, proiectul ar putea fi pilotat și în țările scandinave. Cât privește Rusia, deputatul a menționat că votul prin corespondență nu va fi pilotat cât acest stat se află în război cu Ucraina și poartă un război hibrid împotriva Republicii Moldova. 

09 ianuarie 2025, ora 11:33

Președinta Maia Sandu, împreună cu prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, au efectuat o vizită de lucru în Zona de Securitate a Republicii Moldova. Scopul vizitei a fost identificarea soluțiilor rapide pentru a sprijini cetățenii din regiune, în special în contextul crizei energetice.

Vicepremierul Oleg Serebrian a subliniat că discuțiile au fost axate pe conectarea localităților la rețelele de gaz și electricitate, deoarece multe dintre acestea întâmpină dificultăți majore.

„A fost o discuție cu administrația publică locală din mai multe localități din Zona de Decuritate. Din 3 raioane au fost prezenți și președinții unor consilii raionale Dubăsari. S-a discutat despre ajutoarele care au fost deja oferite, despre listele de ajutoare care urmează a fi date în aceste localități, despre conectarea la gaz natural și conectarea la rețelele de energie electrică, mai ales că fiecare localitate din cele invitate astăzi se confruntă cu probleme diferite. Unele au și probleme legate de gaz și probleme legate de electricitate. Altele sunt conectate în general, sunt foarte greu conectabile, să zic așa, la rețelele noastre, deci va dura trei-patru luni.

Este vorba de investiții destul de mari, dar și de lucrări de proiectare și lucrări de teren de durată. Au fost și reprezentanții companiilor de energie electrică și de gaz, care au spus că sunt și niște protocoale de lucru care pot fi îngreunate de situația meteo. E totuși o perioadă de iarnă, dar vom face aceste lucrări cât de repede vom putea”, a declarat Serebrian.

De asemenea, vicepremierul a menționat că se vor purta discuții cu administrația de la Tiraspol pentru a facilita conectarea unor localități precum Copanca și Varnița la rețelele electrice gestionate de Republica Moldova.

Președinta Maia Sandu a declarat că vizita a fost necesară pentru a înțelege mai bine nevoile locale și pentru a găsi soluții eficiente.

„Am avut o discuție cu mai mulți primari și șefi de raioane din localități afectate de această criză energetică. Am ascultat situația din fiecare localitate și am notat care sunt necesitățile imediate. Am înțeles că e nevoie de sprijin sub formă de lemne, peleți, generatoare în plus și am discutat o soluție care nu poate fi realizată imediat, dar care este foarte importantă și anume să oferim mai multă autonomie instituțiilor publice. Asta înseamnă centrale pe biomasă”, a explicat șefa statului.

Prim-ministrul Dorin Recean a verificat modul în care autoritățile locale și centrale colaborează pentru a rezolva problemele legate de rețelele de gaz și electricitate:

„Am verificat executarea dispozițiilor comisiei, situații excepționale, în mod special cei ce era nevoie de coordonat activitatea atât a autorităților centrale, cât și a celor locale pentru interconectarea rețelelor de energie electrică și a gazelor naturale în cele 14 localități care sunt în gestiunea autorităților constituționale, dar infrastructura cărora încă este gestionată din stânga Nistrului. Aici am convenit cine și ce are de făcut în așa fel încât să ne mișcăm foarte rapid din punct de vedere nemijlocit birocrației, dar și executării lucrărilor. Sunt anumite lucruri care vor fi mai dificil de executat, pentru că presupun subtraversări ale râului Nistru”.

Vicepremierul Oleg Serebrian a mai menționat că ar putea urma o reuniune în Formatul 1+1 și discuții cu președintele în exercițiu al OSCE:„Avem nevoie de deschidere, pentru că putem face foarte multe ședințe, putem trimite foarte multe mesaje. Dar dacă nu este dorință pentru cooperare și nu e primită această mână întinsă a Chișinăului, a Occidentului, atunci este mai complicat”.

TV8.md amintește că actuala criză energetică, provocată de decizia „Gazpromului” de a întrerupe livrările de gaze către regiunea transnistreană, a afectat grav mai multe localități din Zona de Securitate a Republicii Moldova, care nu sunt conectate direct la rețelele energetice de pe malul drept al Nistrului.

Pe 6 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale a dispus ca Premier Energy să conecteze satele Varnița și Copanca la rețeaua sa. Totodată, 14 localități vor fi integrate în rețelele de distribuție de gaze naturale ale operatorilor licențiați din cadrul Moldovagaz. Guvernul a oferit, de asemenea, ajutor umanitar, inclusiv rezerve de combustibil și generatoare, pentru a sprijini locuitorii afectați de criza energetică.