25 martie 2024, ora 21:55

Alunecări de teren pe strada Tudor Strișcă din Chișinău. S-a surpat o porțiune de pământ chiar în apropierea unui complex de blocuri locative. Anunțul a fost făcut de responsabilii de la primărie, care au convocat Comisia Situații Excepționale. Administratorul companiei de construcții, care a ridicat blocurile spune, însă, că nu există riscuri pentru locuințe și că odată la jumătate de an construcțiile sunt inspectate.

Alunecarea de teren s-a produs la câțiva metri de la gardul unui complex de blocuri situat pe strada Tudor Strișcă. Este în imediata apropiere de parcul Valea Trandafirilor.

„Din cauza ploilor abundente, pământul s-a răzmuiat și a luat-o la vale. Aici, în urma alunecării de teren, s-a format o groapă imensă, iar acum câteva clipe, chiar sub ochii noștri, un copac, care se afla pe marginea malului, s-a prăbușit, cu tot cu rădăcini”.

În preajma gropii, este o țeavă prin care se scurge apa de la precipitații, iar unii localnici cred că asta ar putea fi una din cauzele surpării pământului.

„Când o să ajungă aici mai aproape o să mă gândesc ce să fac. E periculos, dar la noi se construiește fără să ne întrebe”.

„Dacă sunt riscuri trebuie să întreprindă măsuri de protecție. Asta e periculos, mai ales că noi suntem în partea de sus și aici se scurge toată apa, care spală pământul”.

Incidentul a fost discutat astăzi, la ședința operativă a primăriei. Deși deocamdată nu s-a stabilit cine se face vinovat, primarul Ion Ceban a ținut să precizeze că actele pentru construcția complexului de blocuri au fost emise de predecesorii săi.

„Trebuie să fie foarte clar că nu este vorba de careva acte sau documente eliberate în mandatele curent sau precedent al nostru. Dar, totuși, situația este cu zone sporite de risc și rog în această privință să ne informați ce se întâmplă”.

„Toate alunecările de teren au loc înspre parcul Valea Trandafirilor. Despre ce se întâmplă acolo au fost anunțate toate instituțiile responsabile, a fost convocată Comisia Situații Excepționale Centru pe subiectul alunecărilor de teren”, a declarat pretorul sectorului Centru, Vadim Hîncu.

Până la această oră, primăria nu a dat alte informații. L-am sunat, pentru o reacție, și pe administratorul firmei care a ridicat blocurile. La telefon, Vladimir Tonu ne-a dat asigurări că nu există vreun risc pentru clădirile din apropiere și că pământul s-a surpat din cauza unei țevi de scurgere a apei pluviale, care se afla acolo încă până la ridicarea construcțiilor.

05 octombrie 2024, ora 23:45

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.

Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig. 

La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE. 

Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu. 

Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro. 

Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.

Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui. 

Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.

În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună. 

În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.

Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă. 

Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui. 

Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea. 

Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.