25 martie 2024, ora 21:55

Alunecări de teren pe strada Tudor Strișcă din Chișinău. S-a surpat o porțiune de pământ chiar în apropierea unui complex de blocuri locative. Anunțul a fost făcut de responsabilii de la primărie, care au convocat Comisia Situații Excepționale. Administratorul companiei de construcții, care a ridicat blocurile spune, însă, că nu există riscuri pentru locuințe și că odată la jumătate de an construcțiile sunt inspectate.

Alunecarea de teren s-a produs la câțiva metri de la gardul unui complex de blocuri situat pe strada Tudor Strișcă. Este în imediata apropiere de parcul Valea Trandafirilor.

„Din cauza ploilor abundente, pământul s-a răzmuiat și a luat-o la vale. Aici, în urma alunecării de teren, s-a format o groapă imensă, iar acum câteva clipe, chiar sub ochii noștri, un copac, care se afla pe marginea malului, s-a prăbușit, cu tot cu rădăcini”.

În preajma gropii, este o țeavă prin care se scurge apa de la precipitații, iar unii localnici cred că asta ar putea fi una din cauzele surpării pământului.

„Când o să ajungă aici mai aproape o să mă gândesc ce să fac. E periculos, dar la noi se construiește fără să ne întrebe”.

„Dacă sunt riscuri trebuie să întreprindă măsuri de protecție. Asta e periculos, mai ales că noi suntem în partea de sus și aici se scurge toată apa, care spală pământul”.

Incidentul a fost discutat astăzi, la ședința operativă a primăriei. Deși deocamdată nu s-a stabilit cine se face vinovat, primarul Ion Ceban a ținut să precizeze că actele pentru construcția complexului de blocuri au fost emise de predecesorii săi.

„Trebuie să fie foarte clar că nu este vorba de careva acte sau documente eliberate în mandatele curent sau precedent al nostru. Dar, totuși, situația este cu zone sporite de risc și rog în această privință să ne informați ce se întâmplă”.

„Toate alunecările de teren au loc înspre parcul Valea Trandafirilor. Despre ce se întâmplă acolo au fost anunțate toate instituțiile responsabile, a fost convocată Comisia Situații Excepționale Centru pe subiectul alunecărilor de teren”, a declarat pretorul sectorului Centru, Vadim Hîncu.

Până la această oră, primăria nu a dat alte informații. L-am sunat, pentru o reacție, și pe administratorul firmei care a ridicat blocurile. La telefon, Vladimir Tonu ne-a dat asigurări că nu există vreun risc pentru clădirile din apropiere și că pământul s-a surpat din cauza unei țevi de scurgere a apei pluviale, care se afla acolo încă până la ridicarea construcțiilor.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?