26 martie 2024, ora 21:30

Cele mai mari averi sechestrate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale sunt peste hotarele Republicii Moldova și valorează în total 1,5 miliarde de lei. Asta a declarat șeful CNA, care a prezentat azi, la ședința Comisiei securitate națională, raportul de activitate a instituției. Documentul va fi prezentat și în Parlament.

Valoarea celor 1048 de bunuri sechestrate de ARBI în 2023 ajunge la 1,9 miliarde lei. Cele mai costisitoare se află peste hotarele țării.

„Pe teritoriul Republicii Moldova 441 milioane de lei. În străinătate 1,5 miliarde de lei. Pe larg a fost utilizat instrumentul înghețării, fiind emise ordine de înghețare pentru 119 bunuri cu valoare de circa 46,4 milioane de lei. Ulterior soldate cu sechestrarea”.

Este vorba despre case de lux, mașini, terenuri, conturi bancare și bijuterii extrem de scumpe. Dacă suspecții se vor alege cu o sentință de condamnare, acestea vor ajunge în proprietatea statului. Doar că procedurile durează deja de ani buni. Tot potrivit CNA, ofițerii de investigație au depistat anul trecut peste 500 de infracțiuni, majoritate fiind pentru luare sau dare de mită. 

„Cel mai frecvent cazuri de corupție au fost depistate și documentate au fost: autorități publice locale - 47 de cazuri, organele afacerilor interne - 43, ANSA - 57, ASP - 22, domeniul Sănătății - 19, Biroul de avocatură -17, întreprinderi comerciale - 115, întreprinderi de stat - 9, Serviciul Vamal - 9, ministerul Apărării - 7 și altele”.

Anul trecut ofițerii Centrului Național Anticorupție au instrumentat în jur de 1100 de cauze penale. Aproape o pătrime dintre acestea au fost finalizate, 164 - trimise în judecată, iar restul încă se investighează. 

20 decembrie 2024, ora 20:12

Președinta Parlamentului European declară că liderii UE ar fi de acord să accepte o nouă finanțare pentru Republica Moldova, astfel încât oamenii să treacă mai ușor peste preconizata scumpire a energiei electrice. Roberta Metsola a vorbit despre criza energetică de pe ambele maluri de Nistru, în cadrul ultimei conferințe de presă organizată în acest an. 

„Trebuie să atenuăm impactul acestei așteptate sistări de livrare a gazelor din Rusia către Transnistria, ceea ce ar însemna efectiv că Transnistria intră în beznă de la 1 ianuarie. În acest caz, trebuie să fim gata să intervenim rapid pentru a ne asigura că oamenii nu se confruntă cu facturi enorme pe care nu le pot achita. În special, după o campanie foarte dificilă pe calea de aderare la UE și o alegere prezidențială foarte dificilă cu un rezultat clar și pe măsură ce lucrăm pentru ceea ce vor fi alegeri parlamentare foarte dure.”

Roberta Metsola a precizat că ajutorul despre care se vorbește tot mai mult în cancelariile europene ar trebui să fie oferit sub formă de compensații gospodăriilor afectate.

,,Cred că va exista un consens din ce în ce mai mare pentru a se găsi o soluție imediată. Una care să-i ajute pe moldoveni să plătească facturile mari de după întreruperea aprovizionării (cu gaze-n.r.) pe, 31 decembrie. Cred că este ceva realizabil. L-am susține cu orice preț în Parlamentul European și am avut un mesaj către lideri, și a fost primit bine, că trebuie să o facem și să fim pregătiți pentru asta''.

O criză energetică devine tot mai evidentă din întâi ianuarie, după ce Kievul a anunțat că nu va mai asigura tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul Ucrainei. În aceste condiții, Gazpromul ar trebui să asigure livrările către regiunea transnistreană prin gazoductul trans-balcanic, doar că până acum nu a rezervat spații de transport prin țevile ce ocolesc Ucraina. Fără cele 5,7 milioane de metri cubi de gaze, regiunea transnitreană rămâne fără căldură și fără lumină. La fel, centrala de la Cuciurgan nu va avea gaze pentru a produce energie pentru dreapta Nistrului. Pentru o gestionare mai eficientă a situației, guvernarea de la Chișinău a declarat stare de urgență.