26 martie 2024, ora 22:02

Cel mai mare producător de ulei vegetal de la noi din țară şi-a sistat activitatea. Motivul invocat de administraţia fabricii din Bălți este că pe piața internă nu sunt suficiente rezerve de semințe de floarea-soarelui, iar Ministerul Agriculturii nu i-a acordat licență pentru a face importuri din Ucraina. De cealaltă parte, autoritățile, dar și reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor” spun că agricultorii de la noi pot asigura volumul suficient de semințe necesar fabricii, doar că la un preț mai mare decât vrea producătorul de ulei. Solicitat de TV8, expertul economic, Viorel Chivriga, exclude o criză a uleiului, dar și scumpirea acestuia și spune că cea mai mare problemă este că mulți oameni vor rămâne fără lucru.

Potrivit directoarei fabricii de ulei de la Bălți, Stela Ostrovețchi, decizia de sistare a activității a fost generată de situația de pe piața locală. Mai exact, compania nu reuşeşte să achiziționeze cantităţile necesare de seminţe de floarea-soarelui de pe piața locală şi nici nu poate importa, din cauza mecanismului de licenţiere a importurilor, introdus din octombrie 2023.

„Am staţionat 20 de zile în ianuarie 2024, iar acum fabrica din Bălţi iarăşi staţionează. La fel şi fabrica din Giurgiuleşti. Aceasta, pentru că nu reuşim să procurăm cantităţi suficiente pe piaţa Republicii Moldova. Am încercat încă în ianuarie 2024, să obţinem dreptul de a importa cantităţi mai mari de seminţe de floarea soarelui din Ucraina, doar că o comisie specializată a Ministerului Agriculturii nu ne-a eliberat licenţa”, declarat directoarea fabricii de ulei de la Bălți pentru Mold-street. 

Stela Ostrovețchi spune că pe piața internă nu sunt suficiente stocuri de semințe de floarea-soarelui, iar din această cauză fabrica nu are cantitatea necesară de materie primă pentru producerea uleiului.

„Conform estimărilor noastre, pe piață au mai rămas doar circa 100.000 de tone de semințe de floarea soarelui. Unii agricultori nu vor să vândă acum la prețul de pe piața și vor să păstreze semințele, în Speranța că la vară prețurile vor crește” a mai precizat Ostrovețchi. 

Ministerul Agriculturii precizează că nu a eliberat licență de import pentru compania respectivă, deoarece în depozitele agenților economici din țară sunt deocamdată stocuri suficiente de semințe de floarea-soarelui. Este vorba despre circa 350 mii tone. 

Iar directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” operează cu o cifră aproape dublă, dar dă vina pe compania producătoare de ulei că încearcă să își impună prețul ei pe piață.

„Avem recoltă de peste 750 de mii de tone floarea-soarelui, ceea ce este cu 20% mai mare decât a fost în anul 2022. Ei vor să procure această producție cu prețurile lor, dat fiind faptul că compania are poziție dominantă pe piața uleiului vegetal și încearcă să economisească pe seama fermierilor”.

Slusari mai menționează că fermierii se conduc de bursele internaționale și nu pot vinde semințele la prețuri mici.

Dacă să luăm prețurile internaționale este echivalentul a 9 lei per kilogram. Când fabrica de ulei din Bălți propune 6 lei și 30 de bani, fermierii compară acest preț cu situația pe bursă care este de 9 lei. Au luat decizia de a șantaja statul și consumatorii în detrimentul producătorilor autohtoni. „Hai că noi închidem fabrica și nu știu mai ce... cerem importuri din Ucraina”.

În același timp, expertul economic, Viorel Chivriga, susține că, deși închiderea fabricii de ulei nu va genera neapărat creșterea prețului la acest produs, mulți oameni vor rămâne șomeri.

„Fiecare companie care este lichidată sau își sistează activitatea pe un termen mai scurt sau definitiv deja este o problemă enormă pentru economia țării, deoarece sunt lichidate mai multe locuri de muncă pentru niște oameni care stau acasă și nu pleacă peste hotare. Dacă vorbim de prețuri, eu nu cred că vor fi oscilații mari ale prețurilor la ulei de floarea-soarelui, deoarece avem producție suficientă importată. Exporturile de materie primă vor fi în creștere. 75% din produsele care sunt exportate sunt prelucrate aici în țară. Este foarte mult și este evident că vom avea o creștere a exporturilor”, a declarat expertul economic, Viorel Chivriga.

Potrivit Mold-Street, fabricile de ulei de floarea-soarelui de la Bălți și Giurgiulești asigură peste 90% din exporturile de ulei de floarea soarelui din Republica Moldova.

14 mai 2024, ora 23:25

Războiul din Ucraina afectează în mod cert climatul investițional din Republica Moldova, însă nu acesta este motivul principal pentru care investitorii străini nu se grăbesc să vină în țara noastră. Opinia îi aparține fostului ministrului de Externe, Tudor Ulianovschi, care și-a anunțat de curând intenția de a participa la alegerile prezidențiale din această toamnă. Potrivit lui Ulianovschi, felul în care funcționează instituțiile din țară și cel în care acționează autoritățile resping investitorii.

Precizările au fost făcute de Tudor Ulianovschi în cadrul ediției de marți, 14 mai, a emisiunii „Новая неделя” cu Anatolie Golea, de la TV8. 

Ulianovschi a menționat că după ce a plecat din țară, în vara anului 2019, a lucrat timp de patru ani într-o companie canadiană și a avut ocazia de a purta multiple negocieri cu fonduri de investiții din Canada, SUA și Europa, care au ales să investească în țările în curs de dezvoltare, inclusiv în cele în care persistă riscuri de securitate și război, dar care nu găsesc Moldova atractivă. 

„După un an și jumătate de muncă acolo, mi-am dat seama că există oportunități reale de investiții, care, din păcate, nu sunt implementate în Republica Moldova. Sunt lideri de țări care nu cer bani, nu stau cu mâna întinsă. Ei prezintă planuri de afaceri, proiecte de afaceri la nivel de stat, care sunt susținute de stat și care conțin o componentă fiscală și investițională bună, apoi vin și fondurile în sine și investesc”, a spus Tudor Ulianovschi.

„Companiile mari, înainte de a veni în orice țară, nu citesc doar ceva online, unde se află Moldova, că acolo e vin bun și așa mai departe. Angajează firme care fac analize de risc. Desigur, în cazul militarilor din Moldova riscul este prezent ca risc politic. Dar alte riscuri de investiții, cum ar fi stabilitatea politică, dezvoltarea economică și forța de muncă sunt de o importanță mult mai mare pentru ei.

În acest caz, chiar cunoscând riscul unei situații militare, au venit în Moldova. Dar, din păcate, au fost uimiți de reacția și răspunsurile conducerii noastre, care nu au fost atât de profesioniști pe cât și-ar fi dorit”, a menționat ex-ministrul.