Președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel nu a fost implicat în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi, ci a asistat Curtea Supremă albaneză în elaborarea unei strategii de reducere a numărului de cazuri nesoluționate. Precizarea a fost făcută de Comisie, după ce în spațiul public au apărut informații care puneau sub semnul întrebării integritatea acestuia.
Într-un comunicat, Comisia de Pre-Vetting califică acuzațiile drept „nefondate” și subliniază că von Hebel va face în continuare parte din Comisie, până la finalizarea completă a activităților acesteia.
Reprezentații comisiei mai menționează că din 2013 până în 2018, Herman von Hebel a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI). Între anii 2014 - 2015, la cererea statelor, parte la Statutul CPI, a întreprins o reorganizare a Grefei CPI, „pentru a remedia deficiențele grave în funcționarea acesteia”. Potrivit unui raport de audit extern din 2016, reorganizarea a fost justificată și a permis o mai bună funcționare a Grefei.
„Această reorganizare s-a făcut în strânsă consultare cu președintele și judecătorii CPI, procurorul CPI, sindicatul personalului CPI și toate statele părți la CPI. În contextul reorganizării, au fost desființate 120 de poziții din totalul de 600 din Grefă, fiind înlocuite în mare parte cu noi poziții pentru a asigura o funcționare mai bună. În acest exercițiu, Herman von Hebel a fost sprijinit de o echipă de experți externi în tribunale și de personalul CPI. Niciun expert extern nu a fost ulterior angajat într-una dintre noile poziții ale Grefei. Personalul disponibilizat a avut opțiunea de a beneficia de un pachet de compensație sau să se re-angajeze în mod preferențial, în cazul în care întruneau criteriile de selecție. Mai puțin de 10 persoane din cele 120 disponibilizate au contestat deciziile în fața Tribunalului Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii și au primit compensații pentru deciziile luate de CPI”, se arată în comunicat.
Conform unui raport din 16, publicat de auditorii externi, reorganizarea „a fost justificată în cadrul unei revizuiri tehnice și politice” și a „permis redefinirea valorilor și principiilor Grefei, raționalizarea organizării sale [...], consolidarea birourilor de teren și a structurii lor de coordonare și revizuirea tuturor pozițiilor, ceea ce este pozitiv”. Raportul ar fi concluzionat, de asemenea, că reorganizarea s-a soldat cu unele economii finaciare.
Iar din 2020, susține comisia, Herman von Hebel activează ocazional în calitate de judecător la Curtea de Apel în cauze penale din Olanda. Din momentul când și-a început activitatea în calitate de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, juristul a lucrat în total timp de cinci zile la Curtea de Apel din Olanda.
Olandezul Herman von Hebel este din aprilie 2022 președintele Comisiei Pre-Vetting, care evaluează integritatea candidaților la funcții în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și cel al Magistraturii (CSM). Recent, în spațiul public au apărut informații care pun sub semnul întrebării integritatea acestuia, iar fosta directoare adjunctă la CNA și autoarea Legii Integrității, Cristina Ciubotaru, a scris pe rețelele de socializare că e curioasă ce scrie în CV-ul „secretizat” al lui von Hebel, după ce oameni din justiția albaneză i-ar fi spus că olandezul nu a activat niciodată într-o comisie de vetting sau pre-vetting din Albania și că „frumos tot nu a plecat de aici”.
Anterior, ex-președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a declarat că nu au existat informații compromițătoare privind reputația sau integritatea lui von Hebel până la numirea sa în funcție. Cu toate acestea, anumite probleme referitoare la activitatea sa într-o comisie de pre-vetting din Albania au devenit cunoscute abia după ce acesta a fost deja învestit în funcție.
Bănuieli privind integritatea președintelui Comisiei Pre-Vetting au apărut după ce anticoruptie.md a scris, referindu-se la presa olandeză, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel la Curtea Internațională Penală de la Haga a fost marcată de ilegalități și a cauzat prejudicii Curții în valoare de cel puțin 760.000 euro. Von Hebel a luat decizii care au dus la prejudicierea mai multor subalterni ai săi în cadrul unui proiect de reformare a Grefei Curții Internaționale Penale, numit ReVision. Unii magistrați chiar i-au cerut demisia. În martie 2018, Herman von Hebel s-a retras din concursul pentru un nou mandat, din cauza ilegalităților admise în cadrul reformei. „Dacă aș putea strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate după aceste reforme, aș putea deschide un restaurant”, a fost răspunsul lui juristului, la criticele aduse pentru reforma ce o demarase.
De asemenea, potrivit sursei citate, s-au constatat divergențe în biografia lui Herman von Hebel. De exemplu, în CV-ul prezentat Parlamentului este indicat că Herman von Hebel a fost șef de proiect, adjunct și expert pe termen lung în cadrul Proiectului EURALIUS V din Albania, în perioada octombrie 2019 – noiembrie 2020, dar din informațiile Curții de Apel din Den Bosch a Olandei reiese că acesta a devenit judecător în luna mai 2020, adică cu 7 luni mai devreme decât data până la care se presupune că a continuat să activeze în proiectul EURALIUS V din Albania, în baza unui angajament pe termen lung.
În septembrie 2022, von Hebel a declarat la forumul „Reforma Justiției și Combaterea Corupției”, că este o onoare și o mare responsabilitate pentru toți membrii Comisiei să participe în procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, având bune intenții ca acesta să se desfășoare calitativ, astfel încât sistemul justiției în Republica Moldova să fie curățat și resetat.
