29 martie 2024, ora 16:05

În premieră pentru Republica Moldova, în satul Tudora din raionul Ștefan Vodă, se construiește o casă din cânepă industrială. Inițiatorii proiectului susțin că aceasta aduce beneficii ecologice și oferă confort termic pe tot parcursul anului, fiind încă și rezistentă la foc. 

Casa este construită din lemn, este de tip A-Frame, iar proiectul a fost făcut de un arhitect din Belgia, care este partener în proiectul dat. 

„Mortarul care se amestecă, aliajul de var, lut și cânepa industrială se aplică pe pereți, adică totodată construim pereții din el și el exercită și funcție de izolant. Cel mai mare avantaj pentru eficiența energetică, dacă vorbim de cânepă industrială, este că are un transfer foarte mic de temperatură, 0,05 W pe metru pătrat. Adică poate să varieze până la 0,13 W pe metru pătrat, în dependență de mortarul care noi îl facem. Dacă dorim ca el să fie mai dur, atunci aplicăm mai mult var și argilă, dar îl pierdem din transferul de temperatură. La moment noi am importat din România acest material. Nu este drog”, a susținut Vladimir Ursu, președintele Asociației Obștești Renașterea Rurală, pentru TV8 în cadrul proiectului „EnergoShow”.

Potrivit lui Vladimir Ursu, cel mai dificil a fost importarea lotului de cânepă industrială din România. Tocmai din acest motiv, unul dintre scopurile proiectului este să demonstreze necesitatea legalizării cultivării acestei culturi, în special pentru industria construcțiilor.

„Vom avea și un mediu foarte favorabil în ea, deoarece în acest mortar nu locuiesc insectele, nu intră rozătoarele, și, totodată, vom avea un confort termic foarte bun și un confort de umiditate, deoarece mortarul dat are capacitatea de a absorbi excesul de umiditate din interiorul încăperii și să-l cedeze la necesitate”.

Construcția inovatoare a casei din cânepă industrială aduce în prim-plan nu doar aspecte despre eficiența energetică și ecologie, dar și o perspectivă asupra durabilității. Având în vedere că locuința ar putea rezista până la 200 de ani, aceasta devine nu doar o investiție de prezent, ci și o contribuție semnificativă la sustenabilitatea comunității.

05 octombrie 2024, ora 21:01

Ploile puternice, în care cantitatea de apă depășește valorile normale, fac potop în Capitală. Cele mai vulnerabile sunt cartierele amplasate în depresiuni, adică în locurile mai joase decât celelalte suprafețe. Apa, ce se scurge din partea de sus a Chișinăului se oprește, neavând unde să se ducă. Respectiv, devin iazuri temporare. O situație similară am avut la mijlocul lui septembrie, când peste țară, s-a abătut furtuna Boris. Mai multe străzi din Capitală au ajuns sub ape, iar în acest fel s-au produs pagube însemnate și situații periculoase pentru cetățeni. Infrastructura pluvială subterană, care ar trebui să capteze apele pluviale, a fost depășită de situație. 

Aflăm de la autoritățile din domeniu cel puțin două explicații ale acestei situații catastrofale: Volumul de apă a fost extrem de mare, mult peste normă, dar și sistemul pluvial este înfundat, în unele locuri parțial, în altele - total. Pe deasupra, există cartiere unde nu există deloc canalizare pluvială, ceea ce face ca apa să se scurgă pe străzi în celelalte părți ale orașului. Primăria Chișinău, în persoana șefului Direcției Mobilitate Urbană, susține că lucrează la curățarea sistemului existent, fiind nevoie și de extinderea lui. 

Inundațiile de la jumătatea lunii septembrie au creat haos în mai multe regiuni din țară, producând pagube de zeci de milioane de lei. Orașul Chișinău nu a fost ocolit de năpastă. Peste Capitală au căzut cantități masive de precipitații, iar acest lucru a creat probleme mari atât peste infrastructura urbană, cât și pentru siguranța oamenilor de rând. 

Din cauza volumului enorm de precipitații, unele străzi s-au transformat în bazine acvatice. Pentru că nu avea unde să se scurgă, apa a rămas blocată, ridicându-se chiar și la un metru înălțime, cum a fost pe strada Ivan Zaikin, de pildă. 

La câteva zile distanță, autoritățile publice locale au anunțat valoarea estimativă a pagubelor - circa 40 de milioane de lei. Puteau fi prevenite inundațiile sau măcar să nu fie atât de devastatoare? Am adresat această întrebare șefului Direcției generale Mobilitate Urbană. Vitalie Mihalache ne-a declarat că, pe lângă necurățarea râurilor și a canalizării pluviale blocate, pe anumite porțiuni, se mai adaugă un motiv. 

„O altă problemă mai este și sporirea sau majorarea suprafețelor de terenuri amenajate, pavate, blocuri construite, care nu au fost luate în calcul la etapa amenajării sau construirii sistemului de evacuare a apelor pluviale. În condițiile date, fiecare proiect care este în derulare sau cel care este în reparație, desfășurat de către Direcția Generală Mobilitate Urbană, obligatoriu include în sine și un element de îmbunătățire sistemului de evacuare a apelor pluviale. Aici vorbim despre strada Creangă, vorbim despre Decebal, vorbim despre Albișoara, vorbim despre alte străzi care au fost realizate și executate lucrări de reparație. Obligatoriu a fost luată în considerație și majorată capacitatea de evacuare a apelor pluviale, dar paralel cu situația dată, ne confruntăm și cu celelalte cauze care au fost expuse mai sus”, a spus șeful Direcției Mobilitate Urbană, Vitalie Mihalache.

Contrar acestor intervenții, străzile menționate mai sus au fost acoperite și ele de apă. Cum ar fi Ion Creangă, reparată capital acum trei ani. 

„Ultima inundație din zona rondului din Creangă, noi îi spunem Topaz, s-a datorat ruperii sau mai bine zis evacuării sporite a apelor din râulețul Durlești, care a acumulat apele de pe zona orășelului Durlești și care nu a avut capacitate de scurgere prin Albișoara spre râul Bâc. Din motivul nefinalizării procesului de curățare, am primit o autorizație, am executat o parte de lucrări, iar a doua autorizație de curățare și de conexiune cu râul Bâc nu am mai primito de la Ministerul Mediului”. 

Anumite cartiere din Chișinău nici nu au avut vreodată canalizare pluvială, ne spune șeful direcției, iar ca să construiești una de la zero este complicat. 

„Problema este și lipsa elementelor de canalizare pluvială în zona Telecentru. În această zonă nu a fost finalizat și nu a fost construit niciodată un sistem de evacuare a apelor pluviale. Și aici avem problema străzii Inculeț, problema acumulării apelor și evacuarii lor de pe strada Inculeț în acel afluent sau canal care este amenajat, iar el nu are capacitate suficientă pentru a asigura scurgerea apelor pluviale de pe această zonă. Noi am făcut o evaluare și o analiză a acestor ape care se adună în zona străzii Inculeț și am constatat că este necesară o reproiectare și amenajare a unor captatoare cu capacitate de peste 2,5 m înălțime pentru a avea posibilitatea de a evacua acele ape pluviale care se adună în zona acestei străduțe. - Asta înseamnă reconstrucția străzii. - Străzii în complet”.

Inundarea masivă și paralizarea Capitalei a readus, pe rețelele sociale, o declarație făcută de Ion Ceban, în timp ce se afla în campanie electorală. Spunea, în 2019, că problema canalizării pluviale este una ușor de gestionat, doar că fostele administrații o treceau cu vederea. 

L-am căutat la telefon pe primar, ca să explice aceste declarații și dacă s-a făcut ceva în acest sens. Dar nu ne-a răspuns la telefon. A încercat să explice situația Vitalie Mihalache. 

„Iată, în 2019 era situația. - Așa. Ce s-a schimbat de atunci? - Exdrupo a fost dotat cu utilaj și inclusiv cu echipamente necesare pentru curățarea sistemului pluvial. Se referea la soluțiile ploilor care au fost luate în calcul în procesul elaborării sau în procesul executării lucrării de amenajare a sistemului pluvial. Ceea ce avem noi astăzi excedează inclusiv situația care a fost expusă de domn primar. Într-adevăr, noi permanent și doar s-a referit în cazul unei ploi fără exces, normal, noi nu avem probleme sub niciun aspect la nicio intersecție sau la nicio zonă cu risc de inundație. Domnul primar s-a expus sub aspectul de întreținere curentă a sistemului pluvial de evacuare a apelor meteorice de pe suprafața orașului. Dacă noi îl întreținem, noi atunci probleme nu avem”. 

Pe de altă parte, Victor Chironda, fost viceprimar al municipiului Chișinău, în prezent consilier municipal, a declarat în cadrul emisiunii „Moldova gândește LIVE” că soluțiile nu sunt deloc simple, fiind nevoie de investiții și dorință din partea autorității publice locale. 

„Practic, orașul are mari probleme la capitolul infrastructură de colectare și canalizare a apei pluviale. Noi avem practic, zone întregi din oraș în care canalizarea nu a fost construită niciodată și avem zone unde canalizarea a fost construită dar nu face față, pentru că suprafața construită s-a mărit considerabil. Fie ne împăcăm cu gândul ăsta și nu facem nimic și spunem că e puterea lui Dumnezeu, fie încercăm să găsim soluții. - Soluția ar fi? - Soluția ar fi în primul rând, construcția canalizării pluviale. Extinderea, reconstrucția, modernizarea și acolo unde nu este, trebuie să fie construită”. 

Fostul viceprimar a ironizat explicațiile autorităților publice locale, care sunt aceleași după fiecare inundație. 

„În Chișinău vedem că problema a fost exact acolo unde se întâmplă de obicei, nu a fost ceva ce nu s-a mai întâmplat niciodată. Avem aceleași lucruri și de fiecare dată ni se spune când plouă puțin mai tare, că este calamitate naturală. Asta ce înseamnă, că avem trei, patru calamități naturale pe an? La ultimele cinci ploi, dacă vă amintiți, au fost fix aceleași replici, fix aceleași locații unde au fost fix aceleași inundații. Poate înseamnă că trebuie să identificăm niște soliuții pentru aceste zone, sau pur și simplu stăm și așteptăm o ploaie care să fie exact la nivelul capacității”.

În încercarea de a afla cum funcționează și se întreține un astfel de sistem de canalizare pluvială, am ajuns la Universitatea Tehnică, la Facultatea de Urbanism și Arhitectură. Aici, am discutat cu Ion Ioneț, conferențiar universitar, specialist în rețele de canalizare și aprovizionare cu apă. 

„Se construiește localitatea, orașul. În primul rând se construiește sistem de canalizare a apelor menajere, mai apoi se construiește sistem de canalizare de apelor meteorice. Orașul Chișinău are sistem de canalizare de apelor meteorice dar, odată cu extinderea orașului, suprafețele impermeabile se măresc. Adică, cantitatea de precipitații care cade nu se infiltrează în sol, dar se acumulează și sunt evacuate pe sistemul de canalizare de apel pluviale sau meteorice. Dar, practic, majoritatea colectoarelor mari, cu diametre mari, care au fost construite 20-30 de ani în urmă, de acum s-au depășit dimensiunea, fiindcă majoritatea aveau un diametru de 1.000-1.200 mm. Acum, aceste colectoare nu mai au capacitatea să transporte așa debite de apă”.

Conform specialistului, una dintre soluțiile care ar putea scădea presiunea de pe sistemul pluvial orășenesc ar fi depozitarea apei de ploaie în iazuri sau bazine, în apropierea construcțiilor cu suprafețe mari și folosirea ulterioară a acesteia, pentru udarea spațiilor verzi ale acestor agenți economici sau spălarea drumurilor. 

„Trebuie să avem niște rezervoare de înmagazinare, bazine, fie că artificiale, din beton sau fie niște iazuri făcute în pământ, ca să rețină apa, să rețină și murdăria și atunci să fie evacuate în râu într-un timp mai lung. - Dar e loc în Chișinău pentru așa ceva? - Poate nu e loc, dar trebuie căutat, fiindcă alte variante noi nu avem. Chiar și când se fac clădiri noi, când se fac spații comerciale noi care au suprafețe impermeabile destul de mari, ar trebui să facă niște bazine sau niște clădiri de recepție, sau niște iazuri de recepție a apelor de ploaie”, a explicat conferențiarul universitar de la UTM, Ion Ioneț.

S-a arătat dezamăgit de inacțiunea autorităților și nu vede o rezolvare rapidă a situațiilor create de inundații în Chișinău. 

„Practic, eu nu văd în ultimii 30 de ani, în afară de ce s-a construit pe bulevardul Negruzzi, care a fost în urmă cu 10-15 ani, s-a făcut două, adică un colector din două tuburi, de diametru 1500 și s-a rezolvat problema gării, eu n-am văzut în Chișinău să se construiască ceva, în ultimii ani. În timpurile vechi, am lucrat și eu la construcție, s-au construit colectoare, doi metri pe doi, 1500, erau colectoare mari. Acum nu mai avem așa, dar infrastructura crește. Clădiri avem, vedeți clădiri rezidențiale, avem foarte multe clădiri, adică spațiile verzi se micșorează, se măresc spațiile impermeabile, suferințele. Și pentru asta, se mărește și debitul de apă, dar noi nu putem rezolva nimic. Conductele vechi nu au capacitatea să transporte, iar totul e asta”. 

Ploile de la jumătatea lunii septembrie au provocat în Chișinău pagube de circa 40 de milioane de lei, conform estimărilor administrației publice locale. În raionul Leova, care a fost devastat de ploile puternice, valoarea pagubelor s-a ridicat la peste 80 de milioane. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagini de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae