30 martie 2024, ora 21:25

Deportări în masă în mai multe orașe din Rusia. Potrivit The Moscow Times, regimul lui Vladimir Putin scoate din țară zeci de migranți veniți din Asia Centrală, în mare parte musulmani. 

Se întâmplă după atacul sângeros dintr-un mall de la periferia Moscovei. Asta deși oficial președintele rus a dat vina pe Occident, scrie presa străină. Potrivit grupului pentru drepturile oamenilor, Perviy Otdel, în Sankt Petersburg, dar și alte orașe mari din Rusia, militarii efectuează raiduri în apartamente și pensiuni. Iar, ieri, autobuze cu migranți au fost văzute că se îndreaptă spre Aeroportul Pulkovo din Sankt-Petersburg. 

Acum o săptămână, mai mulți bărbați înarmați au atacat un mall din capitala rusă. Ei au împușcat în stânga și în drepta și au ucis peste 140 de oameni, după care au incendiat clădirea. Ulterior, au fost reținuți mai mulți suspecți, inclusiv atacatorii care apar în imaginile surprinse de martori, au anunțat autoritățile ruse. 

Deși inițial toate acuzațiile rușilor erau îndreptate spre Ucraina, ulterior, ucrainenii au negat categoric că ar avea vreo legătură cu atacul. ISIS-K, grupare afiliată Statului Islamic, a revendicat masacrul. 

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.