02 aprilie 2024, ora 11:22

Un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite a avut simptome similare celor ale „sindromului Havana”, la summitul NATO de la Vilnius de anul trecut, a transmis Pentagonul. O investigație realizată de publicația The Insider, în colaborare cu 60 Minutes și Der Spiegel, și publicată luni arată că misterioasa afecțiune, cunoscută sub numele de „sindromul Havana”, care a afectat diplomați și spioni americani din întreaga lume, pare să fi fost declanșată de armele energetice folosite de membri ai unei unități de sabotaj a serviciilor secrete militare rusești, scrie hotnews.ro.

„Pot să confirm că un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului Apărării a prezentat simptome similare celor raportate în cazul incidentelor anormale de sănătate.  Această persoană a fost prezentă acolo, la summitul NATO de la Vilnius (n.r. - din iulie 2023), dar ea nu făcea parte din delegaţia secretarului apărării care a fost, de asemenea, acolo în acea perioadă”, a declarat pentru presă purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, la Washington.

Departamentul american al Apărării nu a dorit să confirme sau să comenteze informaţiile din ancheta The Insider ce arată că misterioasa afecțiune ar fi fost declanșată de armele energetice folosite de membri ai unei unități de sabotaj a serviciilor secrete militare rusești.

Purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, a spus că raportul din 2023 al serviciilor de informaţii este în continuare valabil.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, are încredere în serviciile de informaţii, iar acestea „continuă să-şi facă propria evaluare”: „Ancheta este în curs de desfăşurare, aşa că, evident, nu putem spune mai mult în acest moment”.

Raportul oficial publicat în 2023 și în care sunt citați cinci dintre cele şapte agenţii americane de informaţii care au declarat că este „foarte puţin probabil ca un adversar străin” să fie responsabil pentru aceste cazuri, după ce au analizat peste 1.500 de „incidente anormale de sănătate”.

Cazurile raportate erau atribuite în acest raport neclasificat unor afecţiuni preexistente, al unor boli sau factori de mediu.

Istoria a început la sfârşitul anului 2016, când o serie de angajaţi ai ambasadei SUA la Havana şi membri ai familiilor acestora au început să se plângă de simptome precum dureri de cap, pierderea auzului, ameţeli şi greaţă. Simptomele au devenit cunoscute sub numele de „sindromul Havana”, fiind calificate drept „incidente anormale de sănătate”. Plângeri similare au fost raportate şi în alte zone ale lumii. Cei afectaţi au spus că simptomele au apărut după ce au auzit un zgomot straniu sau au simţit o presiune puternică în cap.

Iniţial, guvernul american nu a exclus posibilitatea ca aceste simptome să fi fost un fel de atac. Congresul american a adoptat Legea Havana în 2021, autorizând Departamentul de Stat, CIA și alte agenții guvernamentale americane să ofere plăți angajaților afectați în timpul misiunii.

Jurnalişti de la revista germană Der Spiegel, împreună cu colegi de la emisiunea „60 Minutes” a televiziunii americane CBS şi cu grupul media de investigaţie The Insider, cu sediul la Riga, în Letonia, au publicat luni o investigaţie care citează un anchetator militar american care a declarat că în spatele „sindromului Havana” s-ar putea afla serviciile secrete ruse.

Insider a scris că membri ai unei unități de informații militare rusești (GRU), cunoscută sub indicativul numeric 29155, s-ar fi aflat în mod constant la locul incidentelor de sănătate în care a fost implicat personalul american. Investigația arată, de asemenea, că membrii de rang înalt ai unității 29155 ar fi fost premiați și promovați pentru activitatea legată de dezvoltarea de „arme acustice non-letale”.

Ancheta The Insider a dezvăluit, printre altele, că primul incident cu simptome ale „sindromului Havana” ar fi putut avea loc mai devreme de 2016.

Publicația a precizat că „au existat probabil atacuri cu doi ani mai devreme în Frankfurt, Germania, când un angajat al guvernului american staționat la consulatul de acolo a fost lăsat inconștient de ceva asemănător cu o rază puternică energetică”.

Victima a fost diagnosticată ulterior cu un traumatism cranio-cerebral și a reușit, de asemenea, să identifice un agent al Unității 29155 cu sediul la Geneva, scrie The Insider.

07 septembrie 2024, ora 22:20

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează. 

Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago. 

Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă. 

„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.

Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena. 

„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.

Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre. 

„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.

„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.