03 aprilie 2024, ora 16:54

Comisia Electorală Centrală (CEC) a elaborat analiza din perspectiva egalității de gen a alegerilor locale generale organizate în toamna anului 2023. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, numărul femeilor alese în funcția de primărițe și consiliere în consiliile locale și raionale este în creștere după ultimele alegeri locale generale. 

Potrivit analizei, la alegerile din 5 noiembrie 2023, peste 23.700 de femei au fost înregistrate de organele electorale în calitate de candidate la funcția de primar și consilier în consiliile locale de nivelul I și II. Astfel, urmare a scrutinului, în Republica Moldova au fost alese:

• 215 de primărițe, ceea ce reprezintă 24 % din numărul total al primarilor aleși;

• 366 de consiliere locale de nivelul II, sau 33,7 % din total;

• 4.126 de consiliere locale de nivelul I, sau peste 41,5 % din numărul total al consilierilor de nivelul I.

„Dacă vom compara aceste rezultate cu cele din scrutinele locale generale anterioare, atunci constatăm că, în cadrul alegerilor din 2023, au fost alese cu 2,2% mai multe primărițe decât în 2019, și cu 3,4% mai multe decât în 2015. Fiecare al patrulea consilier ales în 2023 în componența consiliilor de nivelul I este femeie”, comunică CEC.

Datele prezentate de către CEC mai arată că în 2023, numărul consilierelor orășenești, sătești (comunale) a crescut cu 5 % comparativ cu 2019, iar în 2015 au fost alese cu 11,5 % mai puține femei la această funcție. Cea mai mare creștere de reprezentare a femeilor se atestă în cadrul consiliilor locale de nivelul II.

În 2023 au fost alese cu 6,6 % mai multe de consiliere raionale/municipale, iar în 2015 numărul femeilor care au acces în această funcție era cu 15,2 % mai mic.

Noul Cod electoral, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, prevede, printre altele, și condiții speciale pentru impulsionarea participării femeilor în alegeri. Astfel, pentru prima dată, în alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, cota minimă de reprezentare pentru ambele sexe a constituit 40 %. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.