03 aprilie 2024, ora 21:12

Apartamentele din Chișinău au devenit aproape imposibil de cumpărat. În ultimul an acestea s-au scumpit cu 10 sau chiar 20 la sută, urmare a cererii sporite din partea diasporei, dar și epuizării terenurilor de construcție în cele mai căutate zone. Ritmul alert de scumpiri, atrage după sine și creșterea prețurilor pentru chirii, dar și atenția agenților imobiliari care speculează.

Potrivit studiului unei agenții imobiliare, în ultimul an, prețurile medii au crescut cu circa 10% în toate sectoarele capitalei. În centru un metru pătrat de spațiu locativ s-a scumpit de la 1065 până la 1152 de euro. La Botanica și Buiucani prețurile au crescut identic. Dacă anul trecut, în martie, varianta albă costa 807 euro metru pătrat, atunci acum a ajuns, în medie, la 873 de euro. După Centru, sectorul Rîșcani rămâne cel mai scump. Acum s-a ajuns la media de o mie de euro per metru pătrat. Cel mai accesibil sector este Ciocana, dar și aici, într-un an prețul a crescut de la 738 la 798 de euro.

Pentru o percepție mai reușită, experții vin și cu exemple. Dacă acum un an un apartament de 80 de metri pătrați, în variantă albă, era vândut la preț de 80 de mii de euro, acum depășește 90 și poate să ajungă la 95 de mii de euro. Și asta nu e tot. După achiziție, până să te muți în casă nouă mai ai nevoie de câteva zeci de mii de euro pentru reparații și mobilarea locuinței. Experții au și explicații.

„Un factor important este că în ultima perioadă am avut o ridicare a materialelor de construcție de până la 30%, iar forța de muncă, adică lucrătorii care-s pe șantier, în ultima perioadă au salariile ridicate cu aproximativ 35%. Respectiv, unul din factori este acesta la ziua de azi vedem că toate blocurile de locuit se construiesc, în mare parte, în afara orașului, adică în oraș, pe artere principale, deja blocuri locative nu mai avem, iar cererea populației este foarte mare anume la arterele principale”, a declarat fondatorul unei agenții imobiliare, Emanoil Ciubuc.

Agenții imobiliari susțin că cererea mare pentru apartamentele din capitală este asigurată de diaspora. Moldovenii rămași în țară, însă, trebuie să muncească mult ca să devină eligibili pentru un credit imobiliar.

„Destul de scumpe, e foarte greu acum să achiziționezi un apartament sau un loc chiar de pământ, de teren destul de greu, adică este necesar să iei un credit pentru a te putea descurca, pentru că altfel nu procuri”.

„- Da, au crescut.
 - Cam cu cât?
 - Nu știu exact cu cât, dar cam așa, cu 10 - 15 mii”.

„- Cosmice.
 - Aveți apartamentul dumneavoastră sau stați la chirie?
 - Nu, stau la chirie.
 - Și prețurile la chirii?
 - Pentru mine e rezonabil.
 - Dar au mai crescut?
 - Da, sigur. - Cam cu cât?
 - Cred că vreo 30%”.

„- Foarte mari, prea mari.
 - Dumneavoastră închiriați sau aveți apartament propriu?
 - Închiriez.
 - Și cum vi se pare?
 - Eu plătesc 300 de euro anul trecut achitam 200, acum 300 deja.
 - Ați văzut și prețurile la imobiliare?
 - Da, e mai ușor să cumperi peste hotare decât la noi”.

Totuși, pentru unii majorările de preț nu sunt tocmai un factor negativ.

„Cred că minim vreo 5%, poate 10 chiar, dar asta e bine dacă crește, înseamnă că și economia crește”.

Agenții imobiliari cu acte în regulă susțin să pe piață există și o concurență nesănătoasă, care le compromite imaginea. Sfatul experților este ca atunci când ne adresăm la o agenție este să semnăm un contract din care să fie clar că agenției îi revine maxim 3% din tranzacție. 

„Atunci când interacționează cu o agenție imobiliară, să interacționeze în bază de contract, unde să specifice clar obligațiunile și drepturile sale, atât a clientului, cât și a agenției imobiliare (musca) Un contract de intermediere între agent și client stipulează expres care este comisionul agentului. De regulă, astăzi, în piață, comisionul agentului nu depășește trei procente”, a declarat agentul imobiliar, Victor Romanescu.

„UAI a înaintat un proiect de lege în Parlament care va reglementa agențiile imobiliare, agentul imobiliar, brokerul, ceea ce o să excludă orice speculație și orice dubiu în această sferă”, a menționat fondator unei agenții imobiliare, Nicolae Balaur.

Datele Biroului Național de Statistică arată că în anul 2023, volumul construcțiilor rezidențiale a scăzut cu circa 18%.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?