Achizițiile publice sunt un domeniu expus riscurilor de corupție, în condițiile în care acest sector implică cheltuieli publice consistente alocate pentru procurarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor. Corupția în acest domeniu poate lua forme multiple – de la atribuirea contractelor guvernamentale persoanelor cunoscute, în detrimentul unui proces transparent și competitiv, până la formarea monopolurilor în scopul manipulării procedurii de licitație.
Deși cadrul legal în sectorul achizițiilor stabilește reguli clare pentru procesul de achiziții, fraudele în acest domeniu persistă. Datele oficiale arată că, timp de cinci ani, în Republica Moldova au fost comise peste 70 de infracțiuni ce vizează achizițiile publice. În această perioadă, instanțele de judecată au emis o singură sentință de condamnare.
Corupția în domeniul achizițiilor publice: cazuri și cifre
În ultimii cinci ani, Centrul Național Anticorupție (CNA) a examinat, în total, 74 de cauze penale privind infracțiunile în domeniul achizițiilor publice. Potrivit lui Veaceslav Ionesie, șeful Secției asistență metodică din cadrul CNA, 38 din aceste cazuri au fost clasate, 16 – expediate altor organe de urmărire penală, în timp ce 12 cauze au fost finalizate și expediate instanțelor de judecată. Datele Registrului de Informație Criminalistică și Criminologică al Ministerului Afacerilor Interne arată că în doar una din cele 12 cauze penale expediate în judecată a fost emisă o sentință de condamnare.
Reprezentanții Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) trag un semnal de alarmă - cazurile de corupție în achizițiile publice investigate de CNA sunt extrem de puține, raportate la amploarea fenomenului. „Faptul că a fost emisă o singură sentință de condamnare pentru corupție în achizițiile publice vorbește despre o lipsă de voință a organelor abilitate de a combate acest fenomen. Am constatat acest lucru și în rezultatul sesizărilor depuse de AGER, în care facem referire la interesul public afectat. CNA răspunde, aproape de fiecare dată, că sintagma „interese publice” din infracțiunile de corupție prevăzute la art. 327 și 328 Cod Penal a fost declarată neconstituțională, prin urmare, ei nu mai purced la examinarea cauzei. Aparent, CNA așteaptă ca persoana care depune o sesizare să probeze atât faptele, cât și prejudiciul care a fost adus persoanei fizice sau juridice prin actul de corupție, ca să inițieze anumite acțiuni, ceea ce nu considerăm că este o abordare corectă”, a declarat coordonatoarea de proiecte din cadrul AGER, Olga Diaconu.
În prezent, în gestiunea CNA se află opt cauze penale pe infracțiuni în domeniul achizițiilor publice. Una din ele este cauza penală, pornită la începutul lunii iunie curent, în privința unui funcționar din Florești, acuzat că ar fi încheiat contracte de sute de mii de lei pentru lucrări care nu au fost executate. Este vorba de șeful Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri din cadrul Consiliului Raional Florești, cercetat penal pentru abuz de serviciu. El este bănuit de favorizarea, în perioada 2021 – 2022, a unor agenți economici care au încheiat contracte de prestare a serviciilor de reparație a drumurilor cu Consiliul Raional Florești. Deși contractele au fost semnate și a fost achitată suma de circa 615 mii de lei, CNA susține că „există bănuiala rezonabilă că lucrările nu au fost executate”. Într-un comunicat emis pe 5 iunie curent, CNA anunța că „potrivit materialelor acumulate în cadrul anchetei, s-a stabilit că cei doi agenți economici ar fi fost coordonați din umbră de funcționarul din cadrul Consiliului prin persoane interpuse, iar în perioada anilor 2020 – 2022 aceștia au beneficiat de contracte încheiate cu Consiliul Raional Florești în valoare totală de 11.925,303 lei”.
Contactat de reportera Asociației Presei Independente (API), șeful Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri din cadrul Consiliului Raional Florești a calificat dosarul intentat pe numele său ca fiind o comandă politică: „Am rămas șocat de învinuirile care mi s-au adus. Am cerut dovezi și dacă le au, nicio problemă. Dacă dumnealor (nr. red: CNA) aveau dovezi, cred că demult eram închis, dar până la ziua de azi nu s-a confirmat și nu au găsit nimic. Am făcut parte anterior dintr-o echipă politică, acum nu mai fac parte. Mi s-au făcut niște propuneri, pe care eu nu vreau să le accept. Nu doar eu, știu deja toți că este o comandă politică. Ceea ce mi s-a invocat mie este departe de realitate. Așteptăm să vedem ce va fi mai departe”.
Dacă va fi găsit vinovat, funcționarul riscă o amendă de până la 2350 de unități convenționale (echivalentul a 117.500 de lei) sau închisoare de la doi la șapte ani, în ambele cazuri cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani.
Zero denunțuri la Linia fierbinte anticorupție
Contactați pentru un comentariu, reprezentanții Agenției Achiziții Publice (AAP) au precizat că monitorizează constant conformitatea desfășurării procedurilor de achiziție publică. Însă în cazul depistării unor abateri, decizia de a interveni îi revine autorității contractante. Experții AAP au mai menționat că rapoartele întocmite de către Agenție nu au caracter obligatoriu pentru autoritățile contractante, doar titlu de recomandare. Respectiv, decizia de remediere a abaterilor din rapoartele de monitorizare aparține grupului de lucru al autorității contractante.
La Agenția Achiziții Publice funcționează Linia fierbinte anticorupție 022-820-706, unde cetățenii pot raporta actele de corupție în acest domeniu. Neregulile pot fi semnalate și pe adresa electronică anticoruptie@tender.gov.md. Potrivit AAP, în ultimii cinci ani, la Linia anticorupție nu a fost semnalat niciun caz de corupție.
Riscuri și soluții
Coruperea procesului achizițiilor publice comportă mai multe riscuri, printre care reducerea cantității bunurilor, serviciilor sau a lucrărilor, înrăutățirea calității acestora și/sau prețuri mai mari, susține expertul independent în achiziții publice, Serghei Merjan. Astfel, achizițiile nu mai corespund interesului public sau nu soluționează probleme stringente. „La fel, bunurile, serviciile sau lucrările achiziționate în condiții de corupție pot deveni nocive și chiar pot pune în pericol viața și sănătatea oamenilor sau pot genera costuri suplimentare”, spune expertul.
Deși cadrul legal în domeniul achizițiilor publice stabilește reguli clare de organizare și desfășurare a procesului de achiziții, problemele apar, de regulă, la aplicarea acestor proceduri. „Pentru eficientizarea măsurilor de prevenire a corupției în acest domeniu este necesară creșterea transparenței procesului de achiziții, digitalizarea cu implementarea elementelor de inteligență artificială și, nu în ultimul rând, consolidarea autorităților contractante și a organelor de supraveghere și control”, afirmă S. Merjan.
Reprezentanta AGER, Olga Diaconu, susține că corupția în achizițiile publice duce la irosirea banilor publici, au de pierdut cetățenii, dar și mediul de afaceri, fiind denaturată concurența. Experta consideră că nivelul corupției în achizițiile publice poate fi diminuat, pe de o parte, prin eficientizarea mecanismelor de sancționare, iar pe de altă parte, prin creșterea gradului de transparență, astfel încât cetățenii și societatea civilă să poată monitoriza utilizarea banilor publici. „Ca cetățeni, putem cere socoteală autorităților contractante pentru modul în care au fost utilizați banii publici. Avem chiar și dreptul de a solicita includerea în grupul de lucru al unei autorități contractante pentru achiziția care ne interesează ca membri cu drept de vot consultativ”, a conchis coordonatoarea de proiecte AGER, Olga Diaconu.
Ecaterina Arvintii,
reporteră, Asociația Presei Independente (API)
Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.
