21 noiembrie 2023, ora 22:40

Agricultorii și transportatorii din raioane nu renunță și reiau joi protestele în Capitală. În acest context, Inspectoratul General al Poliției solicită conducătorilor de tehnică agricolă și microbuze, care se vor deplasa miercuri din raioanele țării spre municipiul Chișinău, să evite blocarea traseelor sau a străzilor.

De asemenea, oamenii legii solicită ca înainte să pornească la drum, șoferii să verifice starea tehnică a unităților de transport, să nu exploateze mijloacele de transport reutilate fără autorizație, să aibă la ei actele acestora și să le conducă doar dacă dețin categoria respectivă.

„Îndemnăm atât organizatorii, cât și participanții la întruniri să-și exercite dreptul la libera exprimare pe cale pașnică, să dea dovadă de responsabilitate și să nu admită încălcări”, transmite IGP.

TV8.md reamintește că Ministerul Agriculturii propune crearea unui grup de lucru care să examineze situația agricultorilor care se află în prag de faliment. Astfel, aceștia ar putea depune dosare, iar statul să intervină pentru ca agricultorii să își poată reeșalona împrumuturile și să nu fie presați de creditori să plătească penalități pentru întârzieri. Subiectul a fost discutat la minister cu Vladimir Bolea. Acesta le-a declarat agricultorilor că va avea o întrevedere și cu premierul Dorin Recean, pentru a le analiza solicitările.

 Agricultorii cer sa fie introdus prin decizia Comisiei Pentru Situații Excepționale un moratoriu la calcularea penalităților pe care le au față de creditori și să fie aprobate plăți directe la hectar pentru porumb și floarea-soarelui. 

Recent, fermierii au anunțat că vor relua protestele masive cu tehnică agricolă. Aceștia au precizat că o mie de agricultori cu 500 de unități de tehnică sunt pregătiți să vină în Piața Marii Adunări Naționale. De cealaltă parte, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a spus că până în prezent Guvernul a făcut tot posibilul și chiar imposibilul pentru susținerea ramurii. 

În acest an Fondul de Subvenționare a fost majorat la 1,8 miliarde de lei, iar de săptămâna viitoare vor fi debursate cele 200 de milioane de lei pentru 2400 de fermieri micro și mici care au avut pierderi în 2022 la culturile de prima grupă: grâu, orz și rapiță.

14 decembrie 2024, ora 19:00

O virgulă aparent neînsemnată poate crea controverse surprinzătoare, fie că schimbă sensul unui titlu regal sau induce confuzii economice, cum s-a întâmplat recent în Moldova.  Or, lipsa unei virgule a transformat 9,9 tone de usturoi în 99 și a provocat dezbateri aprinse în spațiul public. Situația confuză a scos la iveală nemulțumiri legate de exportul și exportul de usturoi în contextul nevoilor locale. Realizatorii emisiunii „Alo, TV8”, au adus lumină pe acest subiect. 

În 1927, la câțiva ani după ce Londra a recunoscut Statul Liber Irlandez în calitate de dominion, legislativul britanic a adoptat legea privind titlurile regale și parlamentare. Astfel, titlul monarhului a fost modificat din „Rege al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei și al Dominioanelor Britanice de peste mări...” în „Rege al Marii Britanii, al Irlandei și al Dominioanelor Britanice de peste mări...”.

La prima vedere, pare o simplă schimbare de punctuație, dar înlocuirea unui „și” cu o virgulă reflectă un moment istoric: recunoașterea Irlandei ca stat separat și transformările politice ale vremii. Astfel, putem vedea cum o virgulă are puterea nu doar să schimbe sensul unei propoziții, dar și titlul celui mai puternic monarh din secolul trecut.[1]

Recent, în Republica Moldova o virgulă a reușit să creeze confuzii privind exportul de usturoi. Mai exact, pe 15 octombrie, fostul ministru al agriculturii, Vladimir Bolea spunea într-un filmuleț pe pagina de Facebook a ministerului:

„În premieră absolută, Republica Moldova a exportat 99 de tone de usturoi în Polonia, pentru prima dată în 2024”, a declarat atunci ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. 

Declarația ministrului a fost preluată de mai multe portaluri de știri, dar subiectul nu a stârnit prea mult interes. Situația a luat însă o nouă întorsătură la începutul lunii decembrie, când o informație contradictorie a venit dintr-o altă sursă oficială. 

Într-o postare pe Facebook, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba a făcut următorul anunț: „Pentru prima dată, usturoiul moldovenesc a ajuns pe piața europeană... În 2024 au mers primele exporturi de usturoi în UE. Antreprenorii noștri au făcut afaceri de 764 mii lei. Deși cantitatea exportată încă nu e mare (10 tone), e un semnal pozitiv și e un început”.

Postare a adunat peste 150 de comentarii, în mare parte nedumeri privind cantitatea de usturoi exportată: 99 sau 10 tone, dar și: „când a avut loc adevărata premieră istorică”.  Răspunsul a venit de la fostul ministru al Agriculturii:

„Era 9,9. Am scăpat o virgulă. Am scăpat o virgulă și doresc ca agricultorii din Republica Moldova să se axeze pe producerea de usturoi că el este de calitate și să se folosească de oportunitatea de a exporta în Uniunea Europeană”, a explicat Vladimir Bolea.

În pofida faptului că virgula lipsă a provocat o confuzie privind cifra reală a exportului de usturoi, indignarea publică s-a concentrat pe un alt subiect. Internauții s-au arătat nemulțumiți de faptul că usturoiul moldovenesc ia drumul exportului, în timp ce pe rafturile magazinelor din țară se găsește usturoi importat din China și Uzbekistan. Mai mult, unii lideri politici l-au catalogat exportul de usturoi drept un act de trădare:

„O nouă formă de trădare a poporului nostru. Deja usturoiul crescut acasă în Republica Moldova, îl găsim doar pe piața europeană, iar noi suntem impuși să-l consumăm pe cel chinez”, a menționat Victoria Furtună pe canalul său de Telegram.

Această situație aparent paradoxală are două explicații simple. În primul rând, economia de piață oferă libertate totală: producătorii își vând marfa acolo unde obțin cel mai bun preț, iar consumatorii cumpără de unde găsesc cea mai convenabilă ofertă. Dacă un producător moldovean de usturoi identifică o piață externă mai profitabilă, este logic să-și exporte marfa. În al doilea rând, producția locală de usturoi acoperă doar aproximativ 10% din necesarul de consum al țării. Pentru a compensa acest deficit, Moldova a importat anul trecut 779 de tone de usturoi.