25 octombrie 2023, ora 08:56

Ambasadorul Israelului la Națiunile Unite (ONU), Gilad Erdan, i-a cerut lui Antonio Guterres să demisioneze din funcția de secretar general al ONU, relatează Sky News. Demersul vine după ce șeful ONU a cerut o încetare a focului între Israel și Hamas, acuzând ambele părți că au ucis și rănit civili, încălcând dreptul umanitar internațional. 

Guterres a declarat, în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU care a avut loc la New York, că nemulțumirile poporului palestinian nu pot justifica „actele de teroare oribile și fără precedent din 7 octombrie” comise de Hamas în Israel și a cerut eliberarea imediată a tuturor ostaticilor, scrie Libertatea.

Dar el a subliniat, de asemenea, că „aceste atacuri îngrozitoare nu pot justifica pedepsirea colectivă a poporului palestinian”.

În context, ambasadorul Israelului la Națiunile Unitea afirmat că Antonio Guterres „nu mai este potrivit pentru a conduce ONU” și a cerut ca acesta „să demisioneze imediat”.

„Nu există nicio justificare și niciun rost să discutăm cu cei care manifestă compasiune pentru cele mai teribile atrocități comise împotriva cetățenilor Israelului și a poporului evreu”, a adăugat ambasadorul israelian.

În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU de la New York, Erdan i s-a adresat lui Guterres: 

„Dumneavoastră, domnule secretar general, v-ați pierdut orice moralitate și imparțialitate, pentru că atunci când spuneți aceste cuvinte teribile – că aceste atacuri odioase nu au avut loc din senin – tolerați terorismul”.

Reacția lui Erdan a venit după ce ministrul israelian de externe, Eli Cohen, a anunțat că nu se va mai întâlni cu Antonio Guterres, anulând o întâlnire programată cu acesta.

Hamas, care se află la putere în Fâșia Gaza din 2007 și-a lansat ofensiva în zorii zilei de sâmbătă, 7 octombrie, în mijlocul Sabatului, ziua de odihnă săptămânală a evreilor. Atacul a început cu un atac de cel puțin 3.000 de rachete lansate din Fâșia Gaza împotriva Israelului. În paralel, aproximativ 2.500 de militanți palestinieni au străpuns bariera dintre Gaza și Israel, atacând baze militare și masacrând civili din comunitățile israeliene învecinate.

Cel puțin 1.400 de israelieni au fost uciși, inclusiv 260 de persoane care au fost masacrate la un festival de muzică. Ostatici civili neînarmați și soldați israelieni capturați au fost duși în Fâșia Gaza, inclusiv femei și copii. Israelul a declarat oficial război Hamas o zi mai târziu.

Cel puțin 44 de națiuni, majoritatea occidentale, au denunțat Hamas și au condamnat în mod explicit comportamentul acestuia ca fiind terorist, inclusiv o declarație comună a Statelor Unite, Regatului Unit, Franței, Italiei și Germaniei.

11 octombrie 2024, ora 23:01

Ucraina a anunțat vineri că investighează moartea în captivitatea rusă a jurnalistei ucrainene Viktoria Roșchina, care a fost dată dispărută în 2023, scris Reuters. Jurnalista independentă, care a lucrat și pentru RFE/RL și alte instituții de presă ucrainene, a fost ținută captivă în două centre de detenție descrise ca fiind unele dintre cele mai brutale, fiind cunoscute pentru metodele sale extreme de tortură, scrie Ukrainska Pravda.

Viktoria Roșchina, în vârstă de 27 de ani, a dispărut în august 2023, în teritoriile ocupate de ruși în timp ce acoperea războiul, fiind corespondentă pentru mai multe instituții de presă. Rusia a recunoscut în aprilie anul trecut că ea este reținută, potrivit hotnews. 

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a confirmat joi seară pe rețelele de socializare moartea acesteia, în ceea ce e a spus că era detenția ilegală, dar nu a precizat circumstanțele.

Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare din Ucraina, a declarat pentru postul public Suspilne că Roșchina a fost pe o listă de prizonieri care urmau să fie eliberați în timpul unui schimb de prizonieri și că „s-a făcut tot ce era necesar” pentru schimb.

Ea urma să fie transferată la Moscova din orașul Taganrog, sud, a spus el.

Grupul Reporters Without Borders a declarat că Roșchina a murit pe 19 septembrie, citând o scrisoare pe care familia ei a primit-o joi de la Ministerul rus al Apărării.

Procuratura Generală ucraineană a declarat că anchetează moartea acesteia ca pe o crimă, în timp ce deja exista deschis un dosar cu privire la crime de război. 

Până vineri dimineață, Rusia nu a comentat public moartea ei.

„Ce au făcut cu ea? Ce i s-ar fi putut face unei fete tinere ca să o facă să moară?” a scris activista și colega ei Oleksandra Matviiciuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, a pe X.

Într-o declarație de vineri, Uniunea Europeană a cerut „o anchetă amănunțită și independentă care să clarifice toate circumstanțele” morții jurnalistei.

„Soarta ei este o reamintire tragică a miilor de persoane reținute în teritoriile ucrainene ocupate și în Rusia, precum și a represiunii impuse de autoritățile ruse”, se arată în comunicat.

Roșchina a documentat eforturile Moscovei de a consolida puterea rusă în părțile din estul și sudul Ucrainei ocupate după invazia Kremlinului din februarie 2022. Ea a surprins, de asemenea, dificultatea vieții de zi cu zi din peninsula Crimeea la Marea Neagră, pe care Rusia a confiscat-o și a anexat-o în 2014. Articolele Viktoriei Roșchina au inclus fotografii ale echipamentelor militare rusești și au dezvăluit amploarea ruinelor din Mariupol, devastat de un asalt și asediu rusesc de luni de zile.

Ea a mai fost reținută o dată înainte de forțele ruse, timp de 10 zile, în sud-estul Ucrainei, în primele săptămâni ale invaziei Kremlinului.

Tetiana Katricenko, director executiv al organizației pentru drepturile omului Media Initiative for Human Rights (MIPL), a spus că Roșchina a fost ținută în captivitate în cel puțin două închisori: Colonia Penală nr. 77 din Berdeansk, oraș ocupat temporar, și Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog, Rusia.

„Ambele unități au fost folosite de ruși încă din primele luni ale invaziei pe scară largă pentru a-i ține atât soldați ucraineni, cât și pe civili, inclusiv femei”, a menționat Katricenko.

„Taganrog (dar și Berdiansk, unde torturau prizonierii cu șocuri electrice) este cunoscut drept unul dintre cele mai brutale locuri pentru ucraineni din Rusia. Este numit iadul pe pământ. Acolo sunt ținuți în mod special luptătorii Azov de la Azovstal. Prizonieri eliberați povestesc torturi îngrozitoare. Acolo, toți cei pe care rușii vor să-i eticheteze drept criminali sunt forțați să mărturisească crimele pe care nu le-au comis. Ulterior, sunt transferați la Rostov pentru a fi judecați”, a spus Katricenko.

Potrivit acesteia „Viktoria a fost ținută în Taganrog cel puțin din mai până în septembrie 2024, la izolare. Chiar înainte de un schimb planificat pe 13 septembrie 2024, ea și cel puțin o altă femeie din Melitopolul ocupat au fost scoase din Taganrog. Nu se știe unde au fost duse”.

Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog este considerat unul dintre cele mai brutale din Rusia. Din aprilie 2022, apărătorii Mariupolului au fost trimiși acolo.

Prizonierii de război eliberați au povestit că gardienii de la Taganrog folosesc pentru tortură bastoane de cauciuc, ciocane de lemn și șocul electric. Prizonierii sunt bătuți când vin, apoi în timpul perchezițiilor zilnice și a interogatoriilor. În timpul interogatoriilor, deținuții sunt forțați să mărturisească crime pe care nu le-au comis.

„Un bărbat era în aceeași celulă cu mine. Îl duceau la interogatoriu în fiecare zi. Gardienii abhazi i-au spus că îl vor bate până când va mărturi și o va semna. L-au înecat cu apă, i-au aruncat o cârpă pe față și i-au turnat apă. Dreptu urmare, a semnat totul”, a spus unul dintre militarii eliberați, al cărui nume nu a fost făcut public de MIPL din motive de securitate.

„Am auzit în mod constant țipete – cineva era mereu bătut. Uneori, țipetele continuau 15-20 de minute, iar după aceea, persoana nu putea să stea în picioare. Au fost aruncați înapoi în celulă, aproape inconștienți”, a spus un al prizonier.