22 decembrie 2023, ora 17:33

Bani pe card în locul tichetelor. Pacienții cu tuberculoză, tratați în condiții de ambulatoriu vor primi pe card banii alocați de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) pentru alimentație și transport. Noul mecanism de rambursare a cheltuielilor va înlocui sistemul actual, bazat pe tichete alimentare și bani pentru transport și va intra în vigoare din anul 2024.

Fiecare pacient care urmează tratamentul în condiții de ambulatoriu va beneficia gratuit de un card bancar, cu ajutorul căruia va putea procura produse alimentare din orice magazin din țară care dispune de terminal de plată. În același timp, banii destinați transportului vor putea fi extrași de pe card lunar, în sumă de 150 de lei.

Cardul va fi deservit gratuit, iar transferul banilor pe card va fi efectuat doar pacienților care respectă cu strictețe tratamentul timp de 28 de zile pe durata unei luni.

O decizie în acest sens a fost luată, vineri, 22 decembrie, în cadrul unei ședințe comune a reprezentaților CNAM cu managerii instituțiilor medico-sanitare, coordonatorul Programului național de răspuns la tuberculoză a IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” și reprezentanții băncii comerciale, care a acceptat să participe în acest proiect social.

Mecanismul simplificat va oferi o modalitate mai rapidă și mai convenabilă de a beneficia de ajutorul financiar necesar pentru motivarea pacienților în efectuarea tratamentului și va contribui la o administrare mai eficientă a resurselor respective.

Inițial, listele de beneficiari vor fi oferite băncii prin intermediul CNAM, iar ulterior fiecare instituție medicală va informa banca despre noii pacienți incluși pe listă. Banii vor fi transferați lunar de către instituțiile medicale care țin evidența pacienților respectivi și au încheiate contracte cu CNAM. 

23 ianuarie 2025, ora 08:39

Curtea Constituțională a respins sesizările a 88 de cetățeni care au contestat amenzile de 37.500 de lei pentru vânzarea voturilor la alegeri și referendum. În hotărârea pronunțată pe 21 ianuarie, Înalta Curte a notat că sancțiunile instituite prin amendamentul din vara anului 2024 respectă principiile constituționale și au ca scop combaterea corupției electorale. 

Autorii sesizărilor au argumentat că adoptarea amendamentului a fost făcută în regim de urgență, fără respectarea transparenței și fără dezbateri efective. De asemenea, aceștia au considerat că formulările precum „pretinderea”, „acceptarea” și „primirea” foloaselor necuvenite sunt prea generale și pot duce la interpretări arbitrare.

Un alt punct criticat a fost nivelul amenzilor, care variază între 25.000 și 37.500 de lei. Autorii au susținut că aceste sume sunt disproporționate față de gravitatea faptei, reprezentând de trei ori salariul mediu pe economie. De asemenea, diferența mică dintre limita minimă și maximă a sancțiunii a fost considerată insuficientă pentru a permite o individualizare reală a pedepselor.

De cealaltă parte, Curtea a explicat că articolul 471 din Codul contravențional, introdus în vara anului 2024, descrie strict fapta de corupere electorală, fără a obliga autoritățile să verifice dacă un alegător a votat efectiv pentru candidatul sau partidul care l-a corupt. O astfel de verificare ar încălca principiul votului secret, garantat de articolul 38 din Constituție.

„Curtea notează că votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementul de bază al alegerilor libere şi democratice şi al dreptului de vot. Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice şi printr-un vot liber exprimat de către cetăţeni a organelor reprezentative şi fraudează competiţia bazată pe idei şi pe programe politice desfăşurată între partidele politice şi între candidaţi”.

Totodată, Curtea Constituțională a subliniat că diferența de 250 de unități convenționale între limita minimă și maximă a sancțiunilor este suficientă pentru a permite instanțelor să individualizeze sancțiunile, în funcție de circumstanțele fiecărui caz.

Prin urmare, sesizările au fost declarate inadmisibile. Decizia este definitivă, intră în vigoare de la data adoptării și va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Potrivit datelor prezentate la ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate, Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis decizii de aplicare a amenzilor în valoare de 10,8 milioane lei și a inițiat 30 de cauze penale, dintre care patru au fost deja trimise în instanță. De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane implicate în distribuirea de bani ilegali, parte a unui grup criminal condus de Ilan Șor, condamnat definitiv pentru frauda bancară.