25 ianuarie 2024, ora 11:17

Comisia juridică, numiri și imunități din Parlamentul Republicii Moldova, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senatul României și a Comitetului pentru politică juridică din Rada Supremă a Ucrainei se vor întruni într-o ședință comună la București. Printre principalele subiecte care vor fi discutate vor fi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană.

„Scopul ședinței comune este de a aduce cele trei țări la aceeași masă de discuții, cu scopul de a analiza aspectele relevante în procesul de preaderare la Uniunea Europeană”, este menționat într-un comunicat emis de Parlament.

În cadrul ședinței se va discuta despre recomandările ce vizează domeniul justiției și funcționarea sistemului judiciar, propuse în procesul de negociere a Republicii Moldova și a Ucrainei în contextul aderării la Uniunea Europeană.

Urmare a ședinței comune va fi adoptată și o declarație care vizează cooperarea dintre Republica Moldova, Ucraina și România în domeniul reformării justiției și combaterii corupției.

Reuniunea comisiilor juridice se va desfășura în perioada 24-26 ianuarie, în Maramureş, la Moisei, România. La discuții vor participa Președintele Parlamentului, Igor Grosu, vicepreședintele Senatului României, Virgil Guran, și Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk. 

De asemenea, evenimentul va reuni reprezentanți ai instituțiilor juridice din cele 3 țări,  magistrați și avocați, diplomați, iar dezbaterile vor fi împărțite pe mai multe sesiuni de lucru.

Consiliul European a aprobat în decembrie începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina, după ce în luna noiembrie Comisia Europeană făcuse o recomandare în acest sens.

Autoritățile de la Chișinău speră că în cadrul Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Generale din 18 – 19 martie 2024 să fie lansate oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută săptămâna trecută de secretara de stat Stela Leucă în cadrul unei ședințe la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) cu participarea reprezentanților misiunilor diplomatice ale statelor membre ale UE, acreditate în R. Moldova.

Leucă a menționat că în prezent se lucrează la restanțe. „Continuăm să depunem eforturi pentru implementarea elementelor rămase din cele 3 recomandări – justiție, prevenirea și combaterea corupției și de-oligarhizare. Sperăm că progresul înregistrat va permite Comisiei Europene și statelor membre ale UE să dea o evaluare pozitivă țării noastre la Consiliul UE pentru Afaceri Generale din 18 – 19 martie 2024, deschizând calea pentru lansarea oficială a negocierilor de aderare prin organizarea unei conferințe interguvernamentale RM – UE”, a afirmat Stela Leucă.

Totodată, în cadrul unei sesiuni plenare la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că instituția va demara un proiect privind reformarea internă a Uniunii Europene și pregătirea acesteia pentru o „Uniune alcătuită din peste 30 de state membre”.

Oficialul UE a precizat că luna viitoare, Comisia își va expune ideile într-o comunicare către Parlamentul European și Consiliu, înaintea discuției liderilor organizată de președinția belgiană.

În prezent, Belgia deține președinția semestrială a Consiliului UE, ceea ce înseamnă că are un rol principal în organizarea reuniunilor UE și în stabilirea priorităților politice ale Uniunii Europene. 

Agenda summit-ului șefilor de state sau de guverne în perioada 17-18 aprilie, ar putea fi consacrat problematicii extinderii și reformei UE, mai ales că liderii europeni trebuie să adopte până la debutul noului mandat al instituțiilor UE și agenda strategică 2024-2029.

16 ianuarie 2025, ora 17:39

„Moldova fie va deveni parte a unui alt stat, fie va înceta să existe”, este scenariul-sperietoare lansat recent de consilierul președintelui rus, Nikolai Patrușev, și calificat de Chișinău drept „ingerință inadmisibilă în treburile interne”. Afirmațiile consilierului lui Putin nu sunt altceva decât alimentarea narativelor prin care Kremlinul vrea să destabilizeze Republica Moldova și să submineze drumul european al țării, subliniază ex-ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu.

„Declarația lui Nikolai Patrușev, conform căreia Moldova „ar putea înceta să existe,” reprezintă o nouă manifestare a lipsei de respect față de țara noastră și față de toți cetățenii ei, indiferent de preferințele lor politice sau geopolitice. Aceste afirmații ofensatoare fac parte dintr-o strategie clară de destabilizare a Moldovei și de subminare a viitorului nostru ca națiune.

Este o dovadă în plus că doar Uniunea Europeană este un partener care respectă identitatea noastră națională – limba, cultura, tradițiile și valorile noastre. Este un drum al respectului reciproc și al progresului, iar acest drum este esențial pentru viitorul Moldovei”, a scris Popescu, pe rețelele sociale.

Politologul și experta spațiului sovietic, Angela Grămadă, consideră că declarațiile lui Patrușev sunt încercări de intimidare care au și scopul de a ne ține ocupați cu dezmințiri.

„Este o declarație în stilul oficialilor ruși. Nu este prima de acest gen, dimpotrivă anterior, chiar și anterior agresiunii extinse împotriva Ucrainei, mai mulți oficiali ruși au încurajat România să rezolve problema moldovenească, problema în ghilimele moldovenească în stilul pe care l-a folosit Federația Rusă în Ucraina, anexând Crimeea după 2014. (...)

Acești lideri sau acești oficiali ruși nu își dau prea bine seama despre ce vorbesc, în ceea ce privește relația dintre România și Republica Moldova sau poate se prefac că nu înțeleg ce înseamnă dialog bilateral între București și Chișinău, dar în același timp alimentează discursuri de ură, alimentează tot felul de piste greșite ca noi să ne pierdem timpul să demontăm toate aceste narative care vin dinspre Moscova, care sunt false și care pur și simplu au un obiectiv final de a crea panică de a crea foarte multă confuzie în rândul populației care este vizată prin asemenea mesaje.

Este mai degrabă un act de intimidare și aici sunt intimidați deopotrivă și cetățenii din Republica Moldova, pentru că o parte dintre aceștia nu își doresc unirea cu România. O parte își doresc, dar își doresc și o unire administrativă mai degrabă decât una istorică culturală identitară”, a declarat Grămadă pentru presa română.

Aceleași narative în diferite voci

De altfel, narativele promovate de Patrușev nu sunt noi. În preajma alegerilor prezidențiale din Moldova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe declara că „România va acapara Republica Moldova, o va lăsa fără limbă, istorie și identitate”. „Scenariul de românizare” al țării noastre, prognozat de Maria Zaharova, a fost vociferat și de „corul” fugarului Ilan Șor.

Și Ministerul de Externe al României a subliniat că Moscova continuă să promoveze „temele agresive de propagandă și dezinformare cu care ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani”.

Mesajul transmis de consilierul lui Putin, Nikolai Patrușev, în legătură cu România și Republica Moldova reprezintă o încercare de „a crea o falie în Europa” și de a arăta „susținerea pentru un anumit tip de parcurs pe care și-l dorește Rusia”, este de părere Iulian Chifu, analist de politică externă.

„În privința Republicii Moldova, este atac la puterea pro-occidentală de acolo, dar introduce un punct în plus în care vine și arată tot în mod indirect către ce se întâmplă la noi: fie intră în spațiul rus, fie nu spune unde”, explică Iulian Chifu.

„Rusia exploatează criza energetică pentru a justifica o viitoare agresiune”

Într-o analiză, Institutul pentru Studiul Războiului scrie, referindu-se la Patrușev, că oficialii de la Kremlin încearcă să exploateze criza energetică din Moldova pentru a crea condiții care să justifice o viitoare agresiune rusă împotriva acestei țări.

„Rusia a susținut mult timp necesitatea de a-și proteja „compatrioții de peste hotare” din Ucraina ca o justificare pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei, iar declarațiile lui Patrușev sugerează că Kremlinul creează condiții pentru a exploata criza gazelor creată artificial în Moldova pentru a justifica o potențială agresiune viitoare a Rusiei împotriva Moldovei ca un răspuns necesar la politicile Moldovei care amenință „compatrioții” ruși din Moldova”, mai scrie ISW.

Aceștia mai notează că ministrul de Externe, Mihail Popșoi, a declarat că Rusia se folosește de criza energetică creată artificial pentru a încerca să destabilizeze economia moldovenească, cu scopul de a influența viitoarele alegeri. 

De ce Patrușev nu poate fi credibil

Nikolai Patruşev este fost ofiţer de informaţii și, până anul trecut, secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, funcţie pe care o deţinea din 2008. Considerat un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, chiar mai radical decât actualul lider al Kremlinului, Patruşev a fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) din 1999 până în 2008. În acești ani, el a jucat un rol-cheie în deciziile de a prelua și anexa Crimeea în 2014 și de a invada Ucraina în 2022.

Expertul Mark Galeotti îl consideră pe Patruşev „cel mai periculos om din Rusia”, datorită „mentalităţii sale paranoice bazate pe conspiraţii”. După anexarea Crimeei, Patruşev a fost inclus pe lista persoanelor sancţionate de Uniunea Europeană și Regatul Unit, iar din 2018 și Statele Unite i-au impus sancţiuni.

După ce Putin și-a preluat anul trecut al cincilea mandat, lui Patruşev i s-a propus o funcție de consilier prezidenţial pentru construcţiile navale. Mulţi au considerat această mutare o retrogradare, întrucât Putin ar fi considerat că Patruşev l-ar fi indus în eroare în privinţa Ucrainei.