15 martie 2024, ora 11:13

După ce i-a fost ridicată imunitatea parlamentară a deputatei Marina Tauber, Procuratura Anticorupție (PA) a venit cu unele precizări, explicând de ce a fost solicitat acest lucru. Potrivit PA, solicitarea a parvenit în vederea trimiterii cauzei penale în instanța de judecată, pe faptul săvârșirii infracțiunii „amestecul în înfăptuirea justiției”.

Conform detaliilor oferite de către PA, la 12 aprilie 2023, Marina Tauber a comis amestecul în judecarea cauzei în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, manifestat sub forma unor intimidări și ofense ce lezează onoarea și demnitatea judecătorilor ce făceau parte din completul de judecată și a procurorului ce reprezenta acuzarea de stat, utilizând un megafon, amenințând judecătorii și procurorii prin invocarea faptului că afară așteptau 3.000 de susținători care vor periclita în continuare desfășurarea ședinței de judecată, și anume.

„O să stăm aici până în noapte dacă trebuie ... acolo stau trei mii de oameni care solicită justiție corectă și au venit în susținerea lui Ilan Șor ... o să blocăm toate procesele în cazul în care o să continue acest dezmăț și această presiune asupra liderului nostru ... această clădire trebuie să fie blocată ... aici se comit ilegalități ... în calitatea mea de deputat în Parlament eu am venit să povestesc tuturor ce se petrece aici...”, se menționează într-un comunicat al PA, citând-o pe Marina Tauber.

În acele circumstanțe, completul de judecată a fost nevoit să întrerupă ședința și să se retragă din sală, ulterior calificând aceste acțiuni ca fiind îndreptate spre perturbarea ședinței de judecată și care urmăreau scopul intimidării judecătorilor.

Într-o reacție imediată după solicitarea anunțată în cadrul ședinței Legislativului de joi, 14 martie, deputata a susținut că acest caz va „intra în istoria globului pământesc”.

„Această solicitare va intra în istoria globului pământesc. Ce mi se încriminează este de râs și de plâns. La ultima ședintă a Curții de Apel, unde a primit condamnarea Ilan Șor, eu am venit cu susținători și megafoane. Sunt învinuită că am intrat acolo și am scandat niște lozinci pentru a atrage atenția societății. Astăzi o să fie ridicată imunitatea pentru acest flashmob. Eu nu mă tem. (...). Avocații mei se apropie aici. Nu fug de la careva responsabilități. Aici chiar nu înțeleg de ce sunt vinovată”, a susținut Tauber în cadrul unui briefing de presă.

Parlamentul a permis, joi 14 martie, ridicarea imunității deputatei Marina Tauber în vederea trimiterii cauzei penale în instanța de judecată penală, pe motiv de amestec în înfăptuirea justiției. Proiectul de hotărâre a fost votat de 57 de deputați, după ce Parlamentul a recepționat cererea procurorului general interimar, Ion Munteanu.

Marina Tauber, lăsată pentru a noua oară fără imunitate parlamentară.

Potrivit Constituției Republicii Moldova, deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului după ascultarea sa.

20 ianuarie 2025, ora 22:33

2024 a fost cel mai cald an, la nivel global, înregistrat în ultimii 175 de ani. Sunt concluziile Serviciului European pentru Schimbări Climatice, Copernicus, care precizează că pragul de încălzire globală a fost depășit cu 1,5 grade Celsius. Măsurătorile meteorologice au arătat că 2024 a fost cel mai cald an și în Republica Moldova, media fiind depășită cu aproape un grad. Ce pericole aduce acest fapt, care sunt prognozele pentru vară, dar și pentru restul anului, vedeți din reportajul ce urmează.

„Observațiile noastre din Republica Moldova sunt din 1954 și până în prezent. Deci cea mai instabilă, din punct de vedere climatic, este perioada 2020-2025. Chiar și în luna ianuarie se atestă devieri de la temperaturile medii multianuale specifice teritoriului Republicii Moldova”, a menționat meteorologul Rodica Cojocari.

Temperaturile extreme s-au simțit nu doar în aer, ci și în apele mărilor și ale oceanelor, care au atins un nivel record în 2024, de 20.87°C, cu 0.51°C peste media perioadei 1991-2000. Masele de aer cald au ajuns și pe teritoriul țării noastre, iar anomaliile de temperatură au fost resimțite și aici.

„Încălzirea suprafeței oceanelor care aduce cel mai mare aport la încălzire la nivel internațional. La nivel regional vorbim despre impactul mai mult transfrontalier, deci impactul maselor de aer care străbat teritoriul țării noastre. Avem o răcire în lunile care nu sunt specifice și viceversa, avem mase de aer toride. De exemplu, cum a fost în 2024 când în teritoriu am depistat mase de aer tropicale stabile pentru 5 - 6 zile consecutive”, a punctat Rodica Cojocari.

În țara noastră, temperatura medie a fost depășită cu aproximativ un grad Celsius, asta a însemnat însă valuri de căldură fără precedent. Nici anul care tocmai a venit nu este altfel, chiar din primele zile ale lunii am înregistrat din nou temperaturi record.

„- Cu cât s-a depășit această normă?- Cu 0.2 - 0.7, aproape cu un grad față de anii precedenți, anul 2024 a depășit. Începutul acestei luni a anului 2025, temperaturile sunt ridicate. Chiar avem maxim 17 grade la stația metrologică Ciadîr-Lunga”, a subliniat șefa secției climatologie și servicii climatice, Aliona Rotari.

Specialiștii susțin că fenomenele meteo extreme se vor amplifica și nu este exclus să avem parte de secetă și în vara anului 2025.

„Vom avea o frecvență mai mare a fenomenelor secetoase extreme. Secetă, cald, uscat, umed, temperaturi excesive, temperaturi negative. Fenomene cum ar fi căderile de grindină și viceversa căderi de praf tropical. Ultima perioadă 2020 - 2024, fiecare an următor a înregistrat tot mai multe fenomene de acest fel”, a menționat meteorologul Rodica Cojocari.

Vor fi afectate și cele două râuri mari care traversează teritoriul țării noastre, Prut și Nistru, iar climatologii estimează că în aproximativ 50 de ani acestea se pot transforma în mlaștini.

„Pierderea valorilor debitului și din calitatea apei potabile ca rezultat a insuficienței de precipitații, poluarea locală și activitățile transfrontaliere. Riscăm să ne pomenim cu insuficiență de apă potabilă”, a menționat meteorologul Rodica Cojocari.

Schimbările climatice au dus, pentru prima dată, anul trecut, temperatura globală anuală peste limita de 1,5 grade Celsius, convenită la nivel internațional, iar fenomenele meteo extreme s-au amplificat, atrage atenția un raport al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE. 

Temperatura medie în 2024 a fost cu 1,6 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, astfel fiind înregistrat un record al nivelului de căldură. 

Cea mai fierbinte zi din istorie a fost anul trecut, pe 22 iulie, când temperatura medie a aerului la nivel global a crescut la 17,15 grade Celsius.