01 noiembrie 2023, ora 12:56

Mai multe bariere administrative și cerințele nejustificate față de agenții economici vor fi eliminate, iar costurile administrative suportate în desfășurarea activității de întreprinzător vor fi reduse semnificativ. În acest sens, Guvernul a aprobat pachetul V de debirocratizare și facilitarea activității mediului de afaceri, iar printre principalele prevederi sunt eliminarea certificatului de conformitate pentru produse alimentare, extinderea eligibilității pentru subvenționate în cazul mai multor structuri turistice rurale, dar și excluderea examenelor medicale de adaptare, care au loc la 3 luni de la angajare.

Astfel, potrivit documentului, agenții economici nu vor mai fi obligați să ducă evidența și să raporteze în registrele angajaților recruți şi rezerviști. De asemenea, va fi eliminat controlul medical „de adaptare” care este obligatoriu, după 3 luni de angajare, pentru persoanele expuse factorilor profesionali de risc. Controlul medical va fi eliminat și în cazul conducătorilor auto, la începerea unei operațiuni de transport rutier în baza unei foi de parcurs noi.

Conform estimărilor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, efectuate în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic și experții PNUD, aproximativ 48.000 din totalul angajaților anual erau obligați să treacă controlul medical „de adaptare”.  

Prețul mediu al examenului este de cel puțin 200 de lei. Pentru asta, sectorul de afaceri era obligat să cheltuie 10 milioane de lei pe an.

O altă prevedere ține de modificarea cerințelor pentru plasarea pe piață a anumitor produse alimentare. Astfel, sucurile și alte produse similare vor putea fi comercializate fără certificatul de conformitate, doar în baza declarației pe proprie răspundere, emisă de producător, și a raportului de analiză, eliberat de un laborator acreditat.

Va fi extinsă și eligibilitatea pentru subvenționare a mai multor structuri de primire turistică rurală, precum case rurale, pensiunilor turistice, unităților de meșteșugărit. În anul 2022, în total, au fost acordate 11 subvenții pentru o valoare totală de 849 mii lei, care acoperea o rată nominală medie la început de an, care conform datelor BNM era de cca. 8,6%. 

Astfel, subvențiile au facilitat credite în sumă de cca. 9.9 milioane lei. Modificarea propusă vine să ofere acces la subvenții pentru încă 2 tipuri de activități economice în domeniul turismului rural, inclusiv să extindă tipurile de investiții susținute. Astfel, dacă în rezultat accesul va fi majorat de două ori, în rezultat ar putea fi facilitat accesul la finanțare în sumă suplimentară de cca. 19,8 milioane lei.

Totodată, vor fi excluse examenele medicale periodice pentru lucrătorii care se folosesc mai mult de 50% de aparate optice (calculator etc.).

„Toate aceste și multe alte măsuri sunt menite să încurajeze activitatea antreprenorilor”, notează Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

05 octombrie 2024, ora 23:45

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.

Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig. 

La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE. 

Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu. 

Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro. 

Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.

Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui. 

Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.

În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună. 

În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.

Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă. 

Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui. 

Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea. 

Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.