Era de aur a remitențelor în Moldova s-a terminat, iar impactul lor asupra economiei naționale s-a diminuat. În 2023, acestea au coborât la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani și au constituit doar 9,5% din PIB, cu tendință de scădere în 2024. De altă parte, vânzările de valută ale populației au atins un număr record, creând o discrepanță de peste 1 miliard de dolari, în 2023. Fenomenul s-ar explica prin valuta adusă în Moldova de ucraineni. Potrivit expertului economic, Veaceslav Ioniță, Republica Moldova ar avea nevoie de surse alternative pentru dezvoltarea economiei.
Veaceslav Ioniță susține că piața valutară este influențată de cererea de valută din partea agenților economici, de oferta de valută din partea populației și de alte mișcări pe piața valutară, cum ar fi: intervenția BNM, care cumpără/vinde valută, ca rezultat al volumului de valută intrat în țară. Totuși, în 2023 s-a înregistrat cea mai mare creștere a vânzărilor de valută din partea populației din ultimii 12 ani:
„Este al doilea an în istoria Moldovei când vânzările nete de valută a populației au fost de 2,9 miliarde de dolari, altfel spus, oamenii au scos din casă și au adus pe piața valutară 2,9 miliarde de dolari, ceea ce a creat o presiune. Respectiv, dacă vinzi multă valută, prețul ei scade”, a declarat Ioniță.

Primul factor care influențează piața valutară sunt remitențele, însă acestea nu mai determină creșterea și dezvoltarea țării: „Eu cred că era de aur a remitențelor în Moldova s-a cam terminat, remitențele nu mai joacă rolul care l-au jucat cândva și asta este o problemă pentru Guvernare. Noi nu mai avem remitențe, dar nu am reușit să substituim prin investiții, atragere de bani, creștere economică locală. În 2022 remitențele au fost 1 miliard 749 milioane. În 2023, avem o scădere de 121 de milioane, până la 1 miliard 628 de milioane de dolari, dar aceasta nu ar suna atât de grav, mai grav e că dolarul de azi nu e dolarul de ieri sau de acum 10 ani”, a spus expertul.

În acest context, Veaceslav Ioniță susține că remitențele ar trebui raportate la Produsul Intern Brut (BIP): „Când a început marea migrație a populației în 2007, remitențele au ajuns la aproape 28% din PIB, ceea ce este un record absolut. În 2023, am ajuns la minimul istoric din ultimii 25 de ani. Remitențele au coborât la 9,5% din PIB cu o tendință clară de scădere în anul 2024. Asta ar trebui să trezească semne de preocupare pentru Guvernare. Remitențele nu mai sunt ceea ce au fost și noi dacă nu avem alți factori de stabilitatea economică, avem o problemă”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, totuși nu doar remitențele au influențat piața valutară în 2023, fiind înregistrat un nou fenomen: „Remitențele au scăzut, dar vânzările nete de valută ale populației au crescut. În 2022, populația a primit de peste hotare 1 miliard 750 de milioane de dolari oficial, în 2023 - 1 miliar 628 milioane. În 2022 au vândut – 2 miliarde 470 milioane, iar îm2023 – 2 miliarde 858 milioane. Deci dacă anul precedent, diferența era de 700 de milioane, în 2023 a ajuns la 1 miliard 230 de milioane. De unde apare această diferență?”

Expertul susține că explicația ar fi ucrainenii din Moldova: „Eu consider că din această diferență de 500 de milioane de dolari, maximum 100 de milioane de dolari sunt banii moldovenilor , dar nu mai puțin de 400 de milioane de dolari sunt banii care au intrat pe piața valutară de la cetățenii ucraineni care au venit în Republica Moldova”.
Analistul economic a mai precizat că în prezent este înregistrată o scădere bruscă a cererii de valută din partea agenților economici deoarece s-au ieftinit resursele energetice și nu mai este nevoie de multă valută. Oferta de valută este ridicată și în prezent piața valutară este în echilibru, chiar în plus.
În opinia lui Veaceslav Ioniță, în 2024 există o ușoară posibilitate ca piața valutară să nu fie presată atât de mult de aprecierea leului: „Cred că leul moldovenesc are nevoie de o ușoară depreciere. Nu stă bine Republicii Moldova, cea mai săracă țară din Europa, timp de opt ani, să aibă o valută cu 10% mai puternică. Asta nu arată puterea noastră, dar slăbiciunea noastră. Un leu puternic este favorabil, pentru a avea o inflație mică și populația nu are prețuri mari. În schimb, se omoară economia națională. Cred că riscul unei inflații a dispărut”, a conchis Veaceslav Ioniță.