Aureliu Postică, magistrat la Judecătoria Chișinău cu sediul Buiucani, a ajuns din nou în vizorul Consiliului Superior la Magistraturii. Membrul CSM, Ion Guzun a propus plenului examinarea suspendării din funcție a judecătorului pe motiv că acesta are statut de inculpat într-un dosar care se află acum pe rol la Judecătoria Hîncești. Postică este acuzat de fals în declarații.
În cadrul ședinței de miercuri a CSM, Ion Guzun a propus examinarea acestui subiect cu invitarea lui Postică la ședința CSM.
„Solicit a fi inclusă pe agenda CSM suspendarea din funcția a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică, în temeiul articolului 24, aliniat1 litera „a” din legea cu privire la statutul judecătorului. Anterior, CSM la sesizarea procurorului general l-a suspendat din funcție pe judecătorul Aureliu Postică pe un capăt de acuzare, dar a fost casată urmărirea penală. Pe alt capăt de acuzare în aceeași hotărâre, CSM a dat acordul pentru începerea urmăririi penale și percheziții. La moment, statutul domnului Postică este de inculpat, dosarul lui se află la judecătoria Hîncești. Capătul de acuzare se referă la articolul 352, indice 1 din Codul Penal care se referă la fals în declarații”, a anunțat Ion Guzun.
Magistratul a refuzat să se prezinte. Postică a solicitat amânarea examinării chestiunii, pe motiv că vrea să angajeze un avocat care să-i apere interesele. În consecință, Ion Guzun a propus examinarea suspendării magistratului din funcție în lipsa lui, invocând prevederile legii cu privire la CSM. Guzun a argumentat prin articolul 15 aliniat 4, care se referă la citarea în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, cu excepția cazurilor când se examinează suspendarea din funcție a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale.
Propunerea lui Guzun nu a fost acceptată. Ceilalți șase membri prezenți la ședință au votat pentru amânarea examinării propunerii de suspendare din funcție a lui Postică.
Amintim că urmărirea penală pe numele lui Postică a fost pornită în luna septembrie 2022, de către Procurorul General interimar, în baza autosesizării Centrului Național Anticorupție. Potrivit investigațiilor, în perioada 2018 – 2021, judecătorul, cu scopul creării unei aparențe false cu privire la veniturile dobândite și majorării neîntemeiate a acestora cu suma totală de 866.916 de lei, a inclus date incomplete sau false în declarația de avere și interese personale.
Acesta este al doilea capăt de acuzare pe numele lui Postică. Anterior, Postică a scăpat de dosarul pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție luase decizia să îl claseze după ce, în urma acumulării probatoriului, a constatat că lipsesc elementele infracțiunii. Oamenii legii i-au percheziționat locuința și biroul lui Aureliu Postică în luna septembrie 2022, iar ulterior au obținut acordul CSM pentru pornirea urmăririi penale pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită.
Cele două capete de acuzare au fost conexate într-o singură procedură, iar după acumularea probatoriului, procurorul a luat decizia disjungerii cauzei penale privind îmbogățirea ilicită și clasarea acesteia.
Aureliu Postică a fost unul din cei 28 de candidați judecători pentru un fotoliu în cadrul CSM. Acesta nu a promovat evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting.
Aureliu Postică a fost în vara anului 2022 subiectul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Jurnaliștii au scos în vileag că pe lângă cele două apartamente pe care le are în proprietate, acesta și-a mai construit o casă de lux la Durlești, pe un teren de 6 ari. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație.
Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament. Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei.
În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor.
Pe de altă parte, familia Postică a avut în 2022 și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.
Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă.
Jurnaliștii de la „Cutia Neagră PLUS” au aflat că în 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ. Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.
Aureliu Postică a fost mai întâi procuror, iar de 11 ani activează in sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate. Aureliu Postică a activat începând cu anul 2000 în Procuratură, iar în august 2011 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Orhei. Peste 3 ani, a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău, iar din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. Pe parcursul activității sale, judecătorul nu a fost niciodată sancționat disciplinar, dar a adoptat mai multe decizii controversate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri.
În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.
Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.
O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.
Aureliu Postică a fost magistratul care a gestionat și dosarul de rezonanță al fostului deputat român, Cristian Rizea, acuzat de fals în declarații, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. În aprilie 2023, Rizea a fost extrădat din Republica Moldova.
