29 noiembrie 2023, ora 12:24

Astăzi se fac 30 de ani de la punerea în circulație a leului moldovenesc ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova. Cu ocazia Zilei monedei naționale, marcată anual pe 29 noiembrie, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a venit cu un mesaj de felicitare. Totodată BNM organizează mai multe activități interactive de educație financiară, excursii și concursuri pentru tineri și copii.

Într-un mesaj de felicitare, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, menționează că introducerea monedei naționale a însemnat pentru Republica Moldova un prim-pas spre economia de piață, spre primele reforme economice, primele expresii ale unei politici monetare independente.

„Leul  moldovenesc și-a afirmat rolul său ca mijloc de plată consfințit prin Constituție, iar Banca Națională dispune de experiența necesară ca să-i asigure rezistența și să mențină sectorul bancar stabil și de încredere”, a menționat Octavian Armașu.

În acest an, BNM organizează mai multe evenimente, între care, o călătorie pe „Drumul banilor”, un eveniment de educație financiară pentru copii și tineri. Călătoria va începe la banca centrală și se va încheia la băncile comerciale, oferind vizitatorilor posibilitatea de a afla cum circulă banii, sub ce formă și cum ajung în economie sau la consumatori.

De asemenea, Banca Națională, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, organizează, în perioada 25-30 noiembrie 2023,  excursii dedicate aniversării leului moldovenesc. La intrarea în muzeu, vizitatorii primesc un card- tichet, care le oferă accesul gratuit în toate sălile, inclusiv la expoziția „Comorile trecutului”, care prezintă vestigii din aur și argint.

Aniversarea va culmina cu o ceremonie oficială la care vor fi desemnați câștigătorii concursului „Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești”.

Leul moldovenesc a fost pus în circulație pe 29 noiembrie 1993, când a înlocuit cuponul. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1.000 cupoane. Designul leului moldovenesc a fost elaborat de artistul plastic Gheorghe Vrabie. 

22 ianuarie 2025, ora 21:00

Un subiect destul de încâlcit și complicat, dar despre care trebuie discutat. Treizeci și ceva de ani, tot auzim de la Tiraspol că tot ce li se întâmplă mai rău e exclusiv din cauza conducătorilor de-a lungul anilor de la Chișinău. Nu face excepție nici situația destul de dură, aș spune, din ziua de azi, când malul stâng al Nistrului rămâne fără cea mai vitală resursă pentru care locuitorii plăteau bani — gaz. Iar datoria pentru prețurile mici se ridică la aproximativ 11 miliarde de dolari.

Tot pe acel gaz, regimul separatist de la Tiraspol făcea bani, vânzând malului drept energie electrică de la Cuciurgan. Gazul rusesc care ajungea la noi și în Europa era tranzitat prin Ucraina, dar la 1 ianuarie 2025, acordul dintre Gazprom și Ucraina a expirat.

Ucraina a anunțat neprelungirea acestuia încă de la începutul anului 2024. Prin Ucraina, anual, rușii tranzitau gaz în valoare de aproximativ cinci miliarde de dolari — bani din care aruncă asupra Ucrainei rachete, distrugând orașe, case, străzi, bulevarde.

De ceva vreme, Moldova cumpără gaz de pe piață, evitând șantajul. Astfel, prețurile sunt de piață, iar fiecare consumator plătește. Gazul care ajungea în stânga Nistrului, prin Moldova-Gaz, era livrat prin Ucraina de la Gazprom.

Propaganda și autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol dau vina pe Chișinău și Ucraina pentru criza gazului, deși Gazprom poate folosi conducta transbalcanică pentru livrări.

Chișinăul susține că Gazprom este obligat contractual să livreze gaz, contractul fiind valabil încă un an.
Totuși, Gazprom invocă datoria pretinsă de peste 700 de milioane de dolari a malului drept, sumă contestată de un audit internațional care a confirmat că această datorie nu există.

Autoritățile constituționale au trimis o scrisoare autorităților separatiste, exprimându-și îngrijorarea și propunând soluții. Răspunsul primit este descurajator — refuză orice ajutor, cerând Chișinăului să nu se implice. Între timp, oamenii din stânga Nistrului suferă din cauza lipsei de căldură, apă și electricitate, iar Tiraspolul și ambasadorul Rusiei învinuiesc Chișinăul și Ucraina pentru criză.

Nu știu cum se va rezolva această problemă. Poate cei care au provocat-o vor veni pe „cal alb” cu soluții și gaz, pretinzând că au salvat regiunea. Se aud zvonuri că aceasta ar putea fi o încercare de destabilizare în prag de alegeri. Este limpede că asemenea probleme nu apar din senin.

Această criză a scos la iveală o situație puțin cunoscută: multe localități din stânga Nistrului, sub control constituțional, nu au fost conectate la sistemul energetic național de zeci de ani. Și totuși, la tribune se vorbește despre securitate...

Nu vreau să critic, dar nici să laud politicienii care afirmă că vina e la Chișinău. Fac un apel, indiferent de regimul din stânga Nistrului: acolo trăiesc oameni, cu copii și bătrâni. Ironia la adresa suferinței lor este sinistră.