Federația Rusă ar fi cheltuit peste 1 miliard de lei prin intermediul unui grup criminal pentru a submina alegerile în Republica Moldova și a destabiliza situația. Declarațiile au fost făcute de șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, care mai spune că acțiunile s-au intensificat în a doua jumătate a anului trecut. Astfel, Moscova încearcă să preia puterea din Moldova la nivel local, după care primarii, controlați de forțe proruse, să boicoteze guvernarea de la Chișinău, după modelul Autonomiei Găgăuze. Astfel, Partidul Șansă a fost exclus din cursa electorală printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Un anunț în acest sens a fost făcut vineri, 3 noiembrie, de premierul de la Chișinău, Dorin Recean.

Rusia a lansat în cursul nopții cel mai mare atac cu drone din ultimele săptămâni, lovind elemente critice de infrastructură în vestul și sudul Ucrainei, dar și imobile civile și comerciale. Cel puțin zece drone au lovit infrastructura civilă a orașului Harkov. Între timp, pe front, forțele ucrainene au respins un nou asalt al trupelor ruse în apropiere de oraşul Vuhledar, în regiunea estică Doneţk şi își continuă încercările de a avansa în sud, a anunțat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. 

UPDATE Moscova a investit 1 miliard de lei în alegerile locale din Republica Moldova, prin intermediul grupului criminal Șor, declară șeful Serviciului de Informații și Securitate. Potrivit lui Alexandru Musteață, se încearcă o preluare a puterii la nivel local, după care primarii, controlați de forțe proruse, să boicoteze guvernarea de la Chișinău, după modelul Autonomiei Găgăuze. Ilan Șor nu a comentat deocamdată acuzațiile.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a înlocuit pe comandantul forţelor de operaţiuni speciale ale Forţelor Armate ucrainene Viktor Korenko, care era în funcţie din 25 iulie 2022, numindu-l pe Serghei Lupanciuk, relatează presa ucraineană, invocând decretele prezidenţiale pe această temă, notează Mediafax.

UPDATE Fostul cinematograf din sectorul Râșcani al Chișinăului, care de la începutul invaziei ruse în Ucraina devenise o nouă casă pentru sute de ucraineni, are acum ușile închise. Autoritățile au luat această decizie după ce acolo au rămas să locuiască doar 30 de persoane, când centrul este prevăzut cu peste 200 de locuri. Așa s-a întâmplat și cu alte 8 spații de cazare pentru refugiați. Autoritățile dau asigurări că niciun cetățean străin nu a rămas fără adăpost. În timp ce unii au mers să locuiască cu chirie, alții au fost transferați la alte centre, potrivit TV8.

UPDATE „Obiectivele şi strategiile Ucrainei sunt evidente şi de înţeles, avem o înţelegere clară a modului în care va arăta sfârşitul războiului, în ciuda tuturor dificultăţilor din stadiul actual al războiului”, spune oficialul ucrainean Podoliak. Consilierul prezidenţial prezice „retragerea necontrolată a forţelor ruse agresive, prăbuşirea miturilor fundamentale ale propagandei ruse şi eventuala scădere a influenţei lui Putin”, dar şi „autoizolarea Rusiei cu revolte interne şi înlocuirea actualelor elite ruse”. 

UPDATE „Rusia trebuie să iasă din Ucraina. Până nu va fi aşa, până nu vor fi dispuşi să facă asta, nu are rost să vorbeşti cu ei". Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a spus acest lucru, vorbind cu postul german Zdf. Dacă Rusia ar vrea cu adevărat să negocieze, nu ar mai lansa rachete în Ucraina „în fiecare noapte” şi nu ar mai trimite soldaţi şi tancuri. „Nu te comporţi aşa atunci când vrei să negociezi”, a mai spus ministrul de externe ucrainean. Întrebat dacă în prezent există discuţii între Kiev şi partea rusă „în spatele uşilor închise”, Kuleba a răspuns: „Nu”. Zilele trecute, ministrul de externe rus Serghei Lavrov se arăta dispus la negocieri de pace, notează Mediafax.

UPDATE Fostul consilier al lui Zelenski, Oleksii Arestovici, va candida la următoarele alegeri prezidenţiale din Ucraina. Informația a fost confirmată de Arestovici într-un interviu acordat pentru publicația independentă Meduza, dar și pentru alte instituții media. Arestovici, care a fost acuzat de mai mulți oficiali de la Kiev că ar fi un agent al Kremlinului, propune renunțarea la recuperarea militară a unor teritorii ocupate de Rusia, în schimbul aderării Ucrainei la NATO. ) În interviul pentru Meduza, Arestovici propune cedarea unor teritorii în schimbul aderării Ucrainei la NATO, poziție considerată tabu în discursul public al președintelui ucrainean. Nu este clar unde se află acum fostul consilier prezidenţial. El a precizat că a oferit interviul din afara Ucrainei şi că sar putea să nu se întoarcă în curând în ţară de teama represaliilor, după ce a fost acuzat că ar fi un 'instrument' al Kremlinului.

UPDATE Incapacitatea forțelor ucrainene și a celor rusești deopotrivă de a străpunge liniile frontului are la bază apărarea aeriană solidă a ambelor părți și linia de contact lungă care trebuie menținută, se arată în ultima evaluare a serviciilor de informații britanice.

UPDATE Standardele rusești trebuie introduse în noile regiuni ale Rusiei cu calm și cu respect față de societate, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. „Oamenii din Novorossia și Donbas, ei doar au trăit în astfel de condiții (corupte – n.r.), totul acolo este saturat de acest lucru”, a declarat Putin la întâlnirea cu noua componență a Camerei Publice a Federației Ruse. Președintele a adăugat că este necesar să se introducă standardele rusești cu calm, cu respect pentru societate și pentru oamenii care trăiesc acolo. „Bineînțeles, repet, avem și noi destule probleme de acest gen. Dar pur și simplu nivelul este complet diferit”, a spus Putin.

UPDATE Olanda va furniza Ucrainei "cantităţi semnificative" de muniţie în valoare de 500 de milioane de euro (532 de milioane de dolari), a declarat ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren, în timpul vizitei sale la Kiev, după cum a relatat postul de presă Het Parool. Livrarea va fi finalizată înainte de jumătatea anului 2024, potrivit lui Ollongren. Ea nu a precizat câte obuze va trimite Olanda în Ucraina, notează Mediafax.

UPDATE Încă o noapte sub alertă. Rușii au atacat masiv Ucraina cu drone. Doar 24 din cele 40 de aparate de zbor au fost doborâte de apărarea aeriană. Celelalte au lovit ținte civile din regiunea Harkiv și au provocat incendii. În Lviv alerta aeriană a durat mai mult de patru ore. Potrivit datelor preliminare, nu sunt victime, dar au fost afectate obiecte de infrastructură. 

UPDATE Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat, vineri, în timpul unei vizite la Braşov, că Rusia și terorismul sunt amenințările directe ale Alianței, care se află în contact cu partenerii din Orientul Mijlociu.

UPDATE Grupul Wagner „de facto” nu există şi speculaţiile despre acesta se bazează de obicei pe nimic: purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliştilor, răspunzând la o întrebare despre modul în care Kremlinul comentează ştirile date de Wall Street Journal, conform cărora Statele Unite sunt îngrijorate de faptul că mercenarii Grupului Wagner din Siria ar putea transfera sisteme de rachete antiaeriene grupului Hezbollah. „Am spus deja că, de fapt, un astfel de grup nu există, aşa că toate aceste argumente, de regulă, nu se bazează pe nimic, nu au nimic în spate”, a spus Peskov. Acest lucru a fost raportat de agenţia rusă Ria Novosti, notează Mediafax.

UPDATE Românii nu trebuie „în niciun caz” să fie speriați sau panicați din cauza războiului din Ucraina sau a celui din Orientul Mijlociu, pentru că problemele noastre nu sunt de securitate, ci mai degrabă de natură economică și socială, este de părere secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, notează Adevărul.

UPDATE Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat vineri că Rusia a pierdut 303.270 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei. Acest număr include 850 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 5.265 de tancuri, 9.901 vehicule blindate de luptă, 9.691 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 7.328 de sisteme de artilerie, 854 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 566 de sisteme de apărare aeriană, 322 de avioane, 324 de elicoptere, 5.495 de drone şi 20 de ambarcaţiuni, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski analizează „avantajele și dezavantajele" organizării de alegeri prezidențiale în primăvara anului viitor, a declarat vineri ministrul său de externe, potrivit agenției Reuters.

UPDATE Deși economia Rusiei a fost afectată de sancțiunile impuse de Occident în urma războiului din Ucraina, președintele rus, Vladimir Putin, a ironizat decizia europenilor de a le suplimenta.

UPDATE Lituania a solicitat finanțare din partea Uniunii Europene pentru a extinde infrastructura sa de mobilitate rapidă destinată forțelor NATO amplasate la granița estică a alianței militare, a anunțat ministrul lituanian al finanțelor, Gintare Skaiste, potrivit Digi24.

UPDATE Parchetul ucrainean raportează că, printre obiectivele lovite de armata rusă în atacul lansat la Harkiv, în noaptea de joi spre vineri, se numără inclusiv Colegiul de Transporturi, construit în urmă cu mai bine de o sută de ani, în 1915. Potrivit Procuraturii Regionale Harkiv, clădirea instituției, situată în cartierul Osnoviansk, a fost parțial distrusă, notează Rador.

UPDATE Rusia susține că apărarea sa aeriană a distrus o dronă ucraineană care survola regiunea Belgorod, potrivit agenției TASS.

UPDATE Pierderile Rusiei – Rusia a pierdut 303.270 de soldați de la începutul invaziei, a anunțat joi Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În ultimele ore au fost uciși 850 de soldați ruși, cifră care urmează să fie confirmată.

UPDATE Potrivit forțelor aeriene ucrainene citate de Reuters, ultimele drone au fost lansate în valuri și au zburat în grupuri mici spre regiuni diferite. Alertele de raid aerian din unele regiuni au fost menținute timp de mai multe ore în cursul nopții, scrie Spotmedia.

UPDATE 16 drone au zburat și către regiunea Lviv, scrie publicația Suspilne. Atacurile au fost în mare parte respinse. Cinci drone au lovit totuși un obiect de infrastructură critică. Bombardamentele au vizat în total zece regiuni, printre care Zaporojia, Herson, Odesa și capitala Kiev. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat azi-noapte 40 de drone Shahed din regiunile Kursk și PrimorskoAkhtarsk, 24 dintre care au fost distruse de armata ucraineană, dar și o rachetă X-59 din regiunea ocupată Herson, care a fost de asemenea doborâtă.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut vineri că unele arme occidentale furnizate Ucrainei ajung prin contrabandă în Orientul Mijlociu, de unde sunt vândute talibanilor din Afganistan, informează Reuters.

UPDATE În regiunea Harkiv s-au auzit mai multe explozii în primele ore ale zilei. Au fost avariate 8 blocuri de locuit, 4 mașini, dintre care două ale Poliției, relatează presa locală. Pompierii s-au deplasat la fața locului pentru a stinge incendiile. Canalul de telegram Nexta scrie că a fost distrusă și o clădire istorică. Președintele Zelenski a promis un răspuns ferm pentru atacul masiv cu drone.

UPDATE Trupele ruse au atacat Ucraina cu drone. În regiunea Harkov au fost auzite mai multe explozii. Potrivit primarului orașului Igor Teherov în poziția lovită a izbucnit un incendiu, iar echipele de salvatori intervin, scrie agenția Unian, notează Adevărul. „Inamicul atacă Harkov. Sunt „lovituri" într-unul din cartierele orașului la obiective civile. Există un incendiu care este controlat de salvatorii noștri. Informațiile despre victime sunt clarificate”, - a scris primarul Igor Teherov pe platforma Telegram, potrivit Unian. În același timp, șeful administrației regionale de stat Harkov, Oleg Synegubov, a declarat că atacul a lovit infrastructura civilă nu doar în centrul regional, ci și într-una din zonele populate cu civili, adaugă Unian. 

UPDATE Situația din apropierea orașului Avdiivka, câmpul de luptă, ilustrează incapacitatea comandamentului militar rus de a învăța din greșelile trecute, a scris Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) în raportul său de 1 noiembrie. „Avdiivka este un microcosmos al eșecului general al Statului Major rus de a internaliza și disemina lecțiile învățate de forțele ruse în timpul eforturilor ofensive eșuate anterioare din Ucraina”, au spus analiștii. ISW a citat atacuri „la fel de catastrofale” ale infanteriei ruse care au implicat vehicule blindate, în special o ofensivă de iarnă în vestul Oblastului Donețk anul trecut. Campania Rusiei împotriva așezării bine fortificate de la Vuhledar a dus la pierderi de echipamente grele și de personal. Potrivit ISW, forțele ruse au lansat astfel de atacuri în mai multe sectoare ale frontului ucrainean de la începutul războiului total, notează Știripesurse.

UPDATE Rusia pregătește atacuri împotriva infrastructurii critice a Ucrainei odată ce temperaturile încep să scadă, a declarat secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksii Danilov. „Rusia se pregătește să ne facă rău, când va veni iarna. Vor încerca să lovească infrastructura noastră critică”, a spus acesta.

UPDATE În timp ce peste 6 milioane de ucraineni au fugit în străinătate din cauza invaziei ruse, doar un milion s-au întors, conform cifrelor ONU. Estimările preliminare ale Ministerului Economiei arată că atragerea a încă 4,5 milioane de oameni pentru a se întoarce va „accelera semnificativ ritmul redresării”, notează Mediafax.

UPDATE SUA intenționează să trimită un pachet de ajutor de 425 de milioane de dolari pentru Ucraina, care va include capabilități contra-drone şi alte muniții, au declarat oficialii americani, notează Mediafax.

UPDATE Pentru a lovi o baterie Caesar, rușii trebuie să trianguleze sursa obuzelor care sosesc, să trimită o dronă pentru a observa obuzierele care trag, apoi să-și îndrepte propriile arme pentru a trage înapoi – totul în 180 de secunde, notează Adevărul. Operațiunea aceasta pare o misiune aproape imposibilă, întrucât armata rusă se pare că nu a eliminat niciunul dintre obuzierele Caesar ale Brigăzii 55, în timp ce acestea fac pagube serioase, mai ales în combinație cu obuzele cu fragmentație M864, de fabricație americană, fiecare dintre acestea împrăștiind 72 de bombe de dimensiunea unei grenade.

UPDATE Mai multe proprietăți aparținând oligarhului pro-rus Viktor Medvedciuk şi soției sale Oxana Marcenko nu au fost încă sechestrate de statul ucrainean, a informat publicația de investigaţie Bihus.info, citat de Mediafax.

UPDATE Rusia continuă să folosească batalioane disciplinare Storm-Z în atacuri frontale, care duc la pierderi foarte mari ce depășesc jumătate din efective, în doar câteva zile, susține Oleksandr Ștupun, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe ucrainean Tavria, care luptă la Avdiivka, scrie Adevărul.

UPDATE Importanți membri republicani din Congresul SUA i-au cerut preşedintelui Joe Biden să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, într-un gest de sprijin pentru Kiev în rândul parlamentarilor americani, în pofida opoziției mai multor congresmeni conservatori privind livrarea în continuare de ajutor Ucrainei, relatează Reuters.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a respins ultima rundă de sancțiuni impuse Rusiei de Statele Unite. „Este o continuare a politicii de provocare pe care ei o numesc o înfrângere strategică pentru noi. Vor fi nevoiți să aștepte în zadar ca să se întâmple așa ceva”, a spus ea la o televiziune de stat. Departamentul de Stat american a impus joi noi sancțiuni asupra capacităților energetice, evaziunii și producției de drone kamikaze ale Rusiei. Totodată, administrația Biden a adăugat mai multe companii din Rusia pe lista embargoului comercial și a anunțat măsuri împotriva eludării sancțiunilor în Emiratele Arabe Unite, Turcia și China, notează Spotmedia.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis compatrioților, joi seară, un mesaj de încurajare şi recunoștință, în condiţiile în care situaţia de pe front pare să se împotmolească într-o încleștare de lungă durată, iar forţele ucrainene par secătuite de rezerviști şi rămase fără mijloace militare care să le permită străpungerea liniilor fortificate ruseşti, scrie news.ro. „Sunt mândru de toți cei care luptă pentru Ucraina, distrugând ocupanţii, restabilind poziţiile noastre. Cine se află acum în tranșee. Cine se află acum în posturi de luptă. Cei care îi antrenează pe soldații noștri. Cei care produc arme, obuze şi echipamente pentru Ucraina. Cine îi învaţă pe copiii noştri. Cine ne tratează şi ne salvează după atacuri. Care asigură viaţa normală a orașelor noastre. Cine ne dă lumină. Toți cei care ne dau încredere - părinții noştri, copiii noştri... Cine ne iubește. Cine se roagă pentru noi, pentru victoria noastră. Cine ne ajută din toate colțurile lumii. Cine a supraviețuit beciurilor şi ocupației şi nu a cedat. Toți cei care fac totul în fiecare zi pentru a elibera Ucraina şi ucrainenii din captivitatea rusă”, a transmis Volodimir Zelenski.

Generalul Keith Kellogg, desemnat de Donald Trump să pună capăt conflictului, a apreciat chiar că armistițiul de trei zile anunțat de Vladimir Putin este „absurd”. Între timp, cel puțin o persoană a murit și alte 46 au fost rănite, marți seară, după ce valuri de drone rusești au atacat orașele ucrainene Harkov și Dnipro, au declarat oficialii, citați de Reuters, relatează Mediafax. Pe de altă parte, unitățile rusești de apărare aeriană au distrus 34 de drone ucrainene în timpul nopții, au relatat miercuri agențiile de știri rusești, citând Ministerul Apărării al țării, scrie Rador.

Totodată, Volodimir Zelenski a avertizat că lui Vladimir Putin nu trebuie să i se facă niciun „cadou” teritorial pentru a pune capăt războiului, într-un moment în care Washingtonul pare să ia în considerare recunoașterea regiunilor ocupate de Moscova în Ucraina. Totodată, liderul ucrainean i-a avertizat că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară, sub pretextul unor exerciții în Belarus. Pe de altă parte, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, avertizează Kievul și Moscova să prezinte propuneri clare pentru pace „acum”, altfel SUA se retrag din procesul de negociere. Pacea nu va veni atât de repede pe cât dorește SUA, avertizează Kremlinul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le cere aliaților europeni și americani să impună noi sancțiuni rușilor. Impuneți sancțiuni care chiar vor funcționa, a transmis Zelenski. În plus, el a solicitat mai multe sisteme de apărare aeriană, scrie Mediafax. Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe aliați să impună Rusiei sancțiuni suplimentare „care chiar vor funcționa”, potrivit Sky News.

UPDATE Agenţia de securitate ucraineană SBU a fost responsabilă pentru un atac cu drone asupra unei fabrici de apărare din Rusia, a declarat miercuri pentru agenţia Reuters un oficial SBU.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump se răzgândeşte şi este de părere că omologul său rus, Vladimir Putin, vrea pace în Ucraina, la câteva zile după ce i-a pus la îndoială aceste intenţii, relatează AFP. La doar câteva zile după ce și-a exprimat îndoiala față de intențiile liderului de la Kremlin, Donald Trump susține acum că Vladimir Putin își dorește pace în Ucraina și că el, personal, l-a împiedicat să cucerească întreaga țară.

UPDATE Ucraina ar putea semna chiar miercuri, 30 aprilie, un acord important cu Statele Unite privind mineralele critice, potrivit unei surse din cadrul Biroului președintelui Volodimir Zelenski, citate de publicația The Kyiv Independent. Potrivit sursei, documentul este acum finalizat și prevede o colaborare echitabilă între cele două țări. Mai exact, investițiile vor fi împărțite în mod egal, 50%-50%, între Ucraina și SUA. Acordul se referă la mineralele esențiale, cum ar fi litiul, nichelul, cobaltul sau alte resurse folosite în tehnologia modernă, precum bateriile pentru mașini electrice sau echipamentele electronice.

UPDATE În propaganda Kremlinului, ocuparea orașelor ucrainene poartă numele de „eliberare”. Dar dincolo de cuvintele goale, realitatea este alta: vieți spulberate, case rase de pe fața pământului, comunități transformate în ruine. Bahmut este doar un exemplu. Un oraș unde, înainte de război, se vorbea liber limba rusă, se respectau memoria trecutului și se trăia în pace. Azi, în numele unei false salvări, tot ce a însemnat normalitate a fost șters, se arată într-un material realizat de echipa emisiunii ALO, TV8.

UPDATE Estonia este pregătită să contribuie cu trupe la o potenţială misiune europeană de menţinere a păcii în Ucraina, a declarat miercuri premierul Kristen Michal, relatează dpa, citată de Agerpres.

UPDATE Cel puţin 288 de civili au fost ucişi şi câteva sute au fost răniţi în regiunea rusă Kursk de când forţele ucrainene au lansat o ofensivă în regiune, în august 2024, au declarat miercuri autorităţile regionale.

UPDATE În mesajul zilnic de seară al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski a sugerat luni, 29 aprilie, că ar putea lovi „zonele dureroase” ale Federației Ruse chiar de Ziua Victoriei. Reacția Moscovei a fost rapidă, calificându-l drept un „terorist disperat și neajutorat”, scrie Ziare.com.

UPDATE Comisia Europeană a anunţat miercuri că, în cadrul ediţiei din 2024 a Fondului european de apărare (FEA), va investi 910 milioane de euro pentru a crea o industrie de apărare puternică şi inovatoare în Europa, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, transmite Agerpres.

UPDATE Vladimir Putin este deschis păcii și se lucrează intens pentru a o obține, dar o soluție nu va veni atât de repede pe cât dorește SUA, a avertizat miercuri Kremlinul, citat de Sky News. Peskov a adăugat că Moscova trebuie să își atingă obiectivele în Ucraina, dar, de asemenea – aparent în contradicție cu această afirmație – a spus că Rusia este pregătită să aibă negocieri directe cu Kievul cu privire la încheierea războiului.

UPDATE Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial al Ucrainei, a avertizat într-un articol pentru The Guardian că nu ar trebui ridicate sancțiunile impuse aviației ruse, deoarece acestea joacă un rol important în oprirea agresiunii militare a Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Kievul crede că posibilitatea de a obține puncte pentru uciderea trupelor inamice sporește eficiența, stimulează concurența între unitățile militare și sporește capacitatea de monitorizare a frontului, scrie Politico. Armata ucraineană recurge la programe de stimulare similare cu cele utilizate în jocurile video pentru a-și încuraja soldații să ucidă cât mai mulți militari ruși și să distrugă cât mai multe echipamente, scrie HotNews.

UPDATE În faţa diminuării drastice a finanţărilor, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) îşi va reduce ambiţiile privind ajutorul umanitar pentru Ucraina, recentrându-şi acţiunile pe patru priorităţi, a anunţat o responsabilă a Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), informează AFP.

UPDATE Consilierii președintelui Trump iau serios în considerare probabilitatea ca acesta să fie pus sub acuzare din nou în situația în care democrații vor obține majoritatea în Camera Reprezentanților în 2026, scrie Mediafax. În prezent, majoritatea în Camera Reprezentanților este deținută de către Republicani, însă Democrații semnalează deja că sunt dornici să îl pună pe Trump din nou sub acuzare, scrie Axios. Donald Trump este singurul președinte american care a fost pus de două ori sub situația de destituire, iar punerea în aplicare a unui asemenea pas poate afecta atât Casa Albă, cât și agenda prezidențială.

UPDATE Deși nu este clar cât de mult se va concentra Trump pe politica externă în cadrul acestui discurs, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, susține că Administrația Trump a făcut „progrese semnificative” pe acest plan. După ce a afirmat în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina înainte de a prelua funcția, Trump spune acum că acele comentarii au fost făcute „în glumă”, scrie AlephNews.

UPDATE Propunerea președintelui rus Vladimir Putin de armistițiu de trei zile este începutul discuțiilor directe cu Kievul, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Vladimir Putin insistă că Rusia trebuie să preia controlul asupra celor patru regiuni ale Ucrainei pe care le-a anexat în 2022, dar pe care nu le ocupă în totalitate (Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson) nici în prezent, ca parte a oricărui acord de încetare a războiului, afirmă trei persoane de la Moscova familiarizate cu discuțiile, a scris marți Bloomberg.

UPDATE Încă un senator conservator iese la rampă și îl critică pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin „pentru uciderea copiilor și bombardarea civililor” din Ucraina, lăsând o „urmă de promisiuni încălcate”. Senatorul american Roger Wicker, președintele Comisiei senatoriale pentru servicii armate, consideră că „e timpul să îl tratăm pe Vladimir Putin ca pe criminalul de război care este”, arată Kyiv Post.

UPDATE În timp ce Rusia își continuă războiul „fără sfârșit” împotriva Ucrainei, un senator republican al lui Trump atacă Kremlinul în plin. John Kennedy din Louisiana face declarații furtunoase la televiziunea Fox News, spunând că Trump trebuie să-l pună la punct pe președintele rus și că „SUA îi vor transforma pe Putin și Rusia într-o hrană pentru pești”.

UPDATE FSB a anunțat reținerea a trei persoane suspectate de pregătirea asasinării unui militar rus. Potrivit declarației de la Moscova, reținuții sunt cetățeni ai Belarusului și Moldovei, precum și un nativ din Ucraina. Serviciul de securitate susține că bomba artizanală pe care suspecții o pregăteau pentru asasinat a explodat accidental într-o clădire rezidențială.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 137 de drone de diferite tipuri, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 37 în estul, nordul, sudul și centrul țării. Alte 47 de drone cu rol de ținte false au dispărut de pe radar fără consecințe negative, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Atacul aerian a vizat regiunile Harkov, Donețk, Dnipropetrovsk și Kiev. În capitală au fost doborâte trei drone și au izbucnit mai multe incendii, fiind înregistrați trei răniți, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE Washingtonul nu dorește „o încetare a focului de trei zile (…), ci o încetare completă și durabilă a focului și sfârșitul conflictului”, a declarat marți o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, în timp ce trimisul special al lui Donald Trump a subliniat că Rusia „nu a câștigat războiul”, potrivit Le Figaro.

UPDATE Autoritățile franceze au acuzat marți cel mai cunoscut grup de hackeri din Rusia că a orchestrat atacuri cibernetice asupra campaniei electorale a președintelui Emmanuel Macron din 2017, scrie POLITICO. Este pentru prima dată când Franța acuză public Moscova că se află în spatele afacerii cunoscute sub numele de „Macron Leaks”, care a dus la divulgarea a mii de documente aparținând echipei de campanie a lui Macron.

UPDATE Rusia va avea un nou Stalingrad. Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care aeroportul din Volgograd va primi numele istoric „Stalingrad”, a relatat serviciul de presă al Kremlinului. „Pentru a perpetua Victoria poporului sovietic în Marele Război Patriotic din 1941-1945, decretez: să se atribuie Aeroportului Internațional Volgograd denumirea istorică «Stalingrad», se arată în textul decretului citat în raport.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat că Statele Unite vor înceta să medieze conflictul dacă Rusia și Ucraina nu fac „propuneri concrete” pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, scrie Gândul.

UPDATE Într-un moment critic pentru Ucraina, marcat de speranța unor negocieri de pace conduse de Donald Trump și de temerile legate de o posibilă retragere a sprijinului militar american, armata ucraineană își îndreaptă atenția spre inovație. În centrul acestei strategii se află o inițiativă menită să mențină Ucraina în luptă chiar și în absența ajutorului occidental – este, de fapt, „planul B” al Kievului, potrivit New York Times. Planul presupune extinderea a patru batalioane de drone în regimente, de la 700 la 2.500 de soldați fiecare, înarmați cu drone FPV și alte sisteme fără pilot, inclusiv vehicule terestre înarmate. Strategia vizează nu doar eficiență militară, ci și rezolvarea unei probleme critice: scăderea motivației pentru înrolare. Pe fondul unei reticențe crescute față de recrutare, forțele armate ucrainene au dificultăți în a-și completa efectivele.

UPDATE Un pilot al Forțelor Aeriene ucrainene, cu indicativul „Denfix”, a reușit să intercepteze și să distrugă o dronă rusească Shahed în timpul unei misiuni desfășurate în zori, o raritate într-un conflict aerian care se poartă, de regulă, sub acoperirea nopții.

UPDATE Cel de-al zecelea general rus ucis de la debutul invaziei în Ucraina, zilele trecute, prin detonarea unei bombe într-o mașină-capcană avea și o funcție foarte importantă în armata Rusiei. Conform Kyiv Independent, care citează un necrology al Ministerului Apărării, Iaroslav Moskalik pregătea în mod frecvent rapoarte despre situația din Ucraina, pe care le înmâna președintelui Vladimir Putin. Potrivit necrologului, din 2015 până în 2021, Moskalik a făcut parte, de asemenea, din delegația rusă la Grupul de contact de la Minsk și a participat la discuțiile de la Minsk și la reuniunile Normandy Four de la Berlin și Paris. De asemenea, el a lucrat la planificarea intervenției militare a Rusiei în Siria în 2015. Mai mult, Moskalik, un fost șef adjunct al Direcției principale de operațiuni a armatei ruse, făcea parte dintr-un nucleu militar care supraveghea evoluțiile de pe câmpul de luptă din cadrul Statul Major rus, se arată într-un alt necrology, publicat în ziarul rus de stat Krasnaia Zvezda, citat de Digi24.

UPDATE Singura țară din NATO care nu are armată a încercat mult timp să evite implicarea în orice conflict extern, dar acum tensiunile tot mai aprinse la nivel mondial au forțat-o să își facă planuri serioase de apărare. Totuși, spre deosebire de celelalte patru țări nordice care și-au unit forțele pentru a forma o armată combinată cât mai independentă de SUA, Islanda a adoptat o strategie diferită, relatează Wall Street Journal.

UPDATE Europa s-ar chinui să adune 25.000 de soldați pentru a face parte dintr-o forță de „descurajare” în Ucraina, pentru că armatele sale sunt subfinanțate și cu efective insuficiente, au dezvăluit mai multe surse pentru publicația britanică The Times, notează Digi24.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a glumit marți că ar dori să îi succeadă Papei Francisc, care a murit săptămâna trecută. Trump, întrebat pe cine ar dori să vadă devenind următorul pontif catolic, a declarat reporterilor: „Mi-ar plăcea să fiu Papă. Asta ar fi alegerea mea nr. 1”, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a avertizat că lui Vladimir Putin nu trebuie să i se facă niciun „cadou” teritorial pentru a pune capăt războiului, într-un moment în care Washingtonul pare să ia în considerare recunoașterea regiunilor ocupate de Moscova în Ucraina. În plus, el atenționează că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară sub pretextul unor exerciții în Belarus. Afirmațiile președintelui ucrainean au fost făcute marți, 29 aprilie, în fața participanților la summitul Inițiativei celor Trei Mări (3SI) de la Varşovia „Așadar, vă rugăm să rămâneți alături de Ucraina. Vă suntem sincer recunoscători pentru sprijinul militar, de care încă avem nevoie, deoarece Rusia doreşte să prelungească acest război. Apreciem, de asemenea, fiecare investiție în industria noastră de apărare şi promitem că ceea ce construim acum ne va apăra nu numai pe noi, ci şi pe cei care investesc”, le-a spus Zelenski celor 13 lideri regionali reuniți la Varşovia. Liderul ucrainean i-a avertizat că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară, sub pretextul unor exerciții în Belarus. „Uitați-vă la Belarus – în această vară, Rusia pregăteşte ceva acolo, sub pretextul unor exerciții militare. Aşa încep de obicei noile sale atacuri. Dar unde va fi de data aceasta? Nu știu. Ucraina? Lituania? Polonia? Doamne ferește! Dar trebuie să fim cu toții pregătiți. Toate instituţiile noastre sunt deschise cooperării”, a transmis liderul ucrainean.

UPDATE Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui pod rutier între cele două țări, care va traversa râul Tumen, ca parte a eforturilor de consolidare a parteneriatului strategic, a declarat premierul rus. Podul este construit în apropierea podului feroviar existent, „Podul Prieteniei”, inaugurat în 1959, după războiul din Coreea, informează Reuters.

UPDATE Trupele nord-coreene care luptă alături de armata lui Vladimir Putin în regiunea rusă Kursk ar putea fi redistribuite pe teritoriul Ucrainei, au declarat experți și oficiali ucraineni pentru Kyiv Independent. Însă consecințele unei astfel de mișcări ar fi catastrofale și ar putea duce inclusiv la declanșarea unui Al Treilea Război Mondial, avertizează aceștia, scrie Digi24.

UPDATE Din cei peste 15.000 de soldați nord-coreeni trimiși în Ucraina pentru a lupta alături de armata rusă, aproape o treime au fost răniți de la începutul implicării Phenianului în conflictul armat pornit cu invazia rusească din 2022. Numărul celor uciși pe front este de aproximativ 600 de soldați, au declarat miercuri, 30 aprilie, parlamentari sud-coreeni, afirmații bazate pe cifrele colectate de agenţia de spionaj a ţării, scrie Ziare.com.

UPDATE  Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut pentru prima dată că soldați nord-coreeni au luat parte la luptele pentru recuperarea teritoriului rus după incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk anul trecut. La două zile după ce Moscova a susținut că a recucerit întreaga regiune Kursk, Putin a declarat luni: „Prietenii noștri coreeni au acționat dintr-un sentiment de solidaritate, dreptate și camaraderie autentică”. „Aducem un omagiu eroismului, nivelului ridicat de pregătire specială și sacrificiului de sine al soldaților coreeni care, umăr la umăr cu luptătorii ruși, au apărat patria noastră ca pe propria lor țară”, a spus el, potrivit CNN, citat de NewsWeek.