Reintegrarea treptată a regiunii transnistrene ar costa Republica Moldova jumătate de miliard de euro pe an. Cifra estimativă a fost anunțată, în premieră, de către autoritățile de la Chișinău, care spun că lucrează la un astfel de plan, însă îl vor face public la momentul potrivit.
Reintegrarea treptată a regiunii transnistrene ar costa Republica Moldova jumătate de miliard de euro pe an. Cifra estimativă a fost anunțată, în premieră, de către autoritățile de la Chișinău, care spun că lucrează la un astfel de plan, însă îl vor face public la momentul potrivit.
„ Plăcerea asta costă foarte, foarte mult, este de ordinul a cam jumătate de miliard pe an, de euro. - Până la sfârșitul acestei sesiuni ar putea fi aprobat acest plan? - Noi o să-l aprobăm, o să-l discutăm în public atunci când vom considera că este momentul”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Președintele Parlamentului spune că sunt analizate mai multe scenarii din perspectiva costurilor politice, economice și sociale.
„ Dumneavoastră știți și salariile și pensiile pe malul stâng sunt derizorii, asta sunt iarăși niște costuri și mesajul este foarte simplu, Republica Moldova doar cu resursele proprii nu își poate permite într-un termen scurt, mediu, să realizeze acest lucru, vom avea nevoie de suport din exterior și altă componentă de securitate: armata rusă - acasă, echipamentele militare - acasă”.
Președintele comisiei securitate a Parlamentului, Lilian Carp susține că reintegrarea regiunii transnistrene s-ar putea face doar după evacuarea armatei ruse din regiune. Deputatul sugerează că subiectul ar putea fi discutat în cadrul negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.
„Cum poate fi scoasă această armată?- O să vedem într-un viitor foarte apropiat ce se întâmplă cu discuțiile de pace în Ucraina. Cu siguranță Republica Moldova va avea oportunitatea pentru reintegrare și nu se va discuta doar încetarea focului din Ucraina, dar cu siguranță și alte subiecte, care trebuie rezolvate, alte subiecte, dar cu siguranță și regiunea transnistreană”, a punctat deputat PAS, Lilian Carp.
Autoritățile precizează însă că Republica Moldova ar putea adera la spațiul comunitar și fără ca procesul de reintegrare a țării să fie definitivat.
„Acestea sunt două procese care merg cu vitezele lor și un proces nu condiționează alt proces. - Dar ce prevalează aderarea la UE sau reintegrarea țării?- Integrarea în Uniunea Europeană”, a subliniat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Opoziția parlamentară nu susține ideea că malul drept să adere la UE separat.
„Cert este faptul la moment că Republica Moldova intră într-o perioadă în care posibilitatea de reintegrare a țării devine tot oportună. Această criză energetică a arătat faptul că relațiile între maluri sunt inevitabil strânse și nu pot fi separate astfel încât declararea că Republica Moldova ar putea să se ducă într-o parte sau alta fără o parte componentă a sa, practic nu sunt reale”, a menționat deputat BCS, Corneliu Furculiță.
În această săptămână, comisarul european pentru Extindere Marta Kos a declarat negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Oficialul a mai spus că aderarea la UE și soluționarea diferendului transnistrean sunt două procese diferite, iar UE nu va lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict.
