23 ianuarie 2024, ora 18:21

Lista cu nominalizările pentru Premiile Oscar 2024 a fost anunțată astăzi, 23 ianuarie. Filmul „Oppenheimer”, în regia lui Christopher Nolan, se anunţă marele favorit, fiind nominalizat la 13 categorii, inclusiv pentru cel mai bun film, regizor și scenariu adaptat. Ceremonia de decernare a Premiilor Oscar va avea loc pe 10 martie, transmite CNN, citat de Libertatea. 

„Oppenheimer” conduce topul nominalizărilor, cu un total de 13 nominalizări la toate categoriile principale. Filmul este urmat de „Poor Things” cu 11 și „Killers of the Flower Moon” cu 10. 

Filmul „Barbie”, de Greta Gerwig, a primit opt nominalizări, dar a ratat nominalizarea la categoria „cel mai bun regizor”. De altfel, potrivit BBC, o surpriză este absența vedetei filmului Margot Robbie de pe lista cu nominalizări pentru „cea mai bună actriță în rol principal”. În schimb, Ryan Gosling, care l-a interpretat pe Ken, a fost nominalizat la categoria „cel mai bun actor în rol secundar”. 

Ceremonia de anunțare a nominalizărilor la Premiile Oscar 2024 a fost prezentată de actorii Zazie Beetz și Jack Quaid și a fost transmisă live pe pagină oficială de YouTube a Oscarurilor. 

Lista completă a nominalizărilor 

Cel mai bun film ”American Fiction” “Anatomy of a Fall” “Barbie” “The Holdovers” “Killers of the Flower Moon” “Maestro” “Oppenheimer” “Past Lives” “Poor Things” “Zone of Interest” 

Cel mai bun actor în rol principal Bradley Cooper, “Maestro” Colman Domingo, “Rustin” Paul Giamatti, “The Holdovers” Cillian Murphy, “Oppenheimer” Jeffrey Wright, “American Fiction”

Cea mai bună actriță în rol principal Annette Bening, “Nyad” Lily Gladstone, “Killers of the Flower Moon” Sandra Hüller, “Anatomy of a Fall” Carey Mulligan, “Maestro” Emma Stone, “Poor Things” 

Cel mai bun actor în rol secundar Sterling K. Brown, “American Fiction” Robert De Niro, “Killers of the Flower Moon” Robert Downey Jr., “Oppenheimer” Ryan Gosling, “Barbie” Mark Ruffalo, “Poor Things” 

Cea mai bună actriță în rol secundar Emily Blunt, “Oppenheimer” Danielle Brooks, “The Color Purple” America Ferrera, “Barbie” Jodie Foster, “Nyad” DaVine Joy Randolph, “The Holdovers” 

Cel mai bun regizor Justine Triet, “Anatomy of a Fall” Martin Scorsese, “Killers of the Flower Moon” Christopher Nolan, “Oppenheimer” Yorgos Lanthimos, “Poor Things” Jonathan Glazer, “The Zone of Interest” 

Cea mai bună imagine “El Conde” “Killers of the Flower Moon” “Maestro” “Oppenheimer” “Poor Things” 

Cel mai bun film internațional “The Teachers Lounge,” Germany “Io Capitano,” Italy “Perfect Days,” Japan “Society of the Snow,” Spain “The Zone of Interest,” United Kingdom 

Cel mai bun scenariu adaptat “American Fiction” “Barbie” “Oppenheimer” “Poor Things” “The Zone of Interest”  

Cel mai bun scenariu original “Anatomy of a Fall” “The Holdovers” “Maestro” “May December” “Past Lives” Cel mai bun scurtmetraj live-action „The After” „Invincible” „Night of Fortune” „Red, White and Blue” „The Wonderful Story of Henry Sugar” 

Cel mai bun scurtmetraj animat “Letter to a Pig” “Ninety-Five Senses” “Our Uniform” “Pachyderme” “War Is Over! Inspired by the Music of John & Yoko” 

Cel mai bun lungmetraj animat “The Boy and the Heron” “Elemental” “Nimona” “Robot Dreams” “Spider-Man: Across the Spider-Verse” 

Cel mai bun lungmetraj documentar „Bobi Wine: The Peoples President” „The Eternal Memory” „Four Daughters” „To Kill a Tiger” „20 Days in Mariupol” 

Cel mai bun scurtmetraj documentar “The ABCs of Book Banning” “The Barber of Little Rock” “Island In Between” “The Last Repair Shop” “Nǎi Nai & Wài Pó” 

Cel mai bun cântec original “The Fire Inside” din “Flamin Hot” “Im Just Ken” din “Barbie” “It Never Went Away” din “American Symphony” “Wahzhazhe (A Song for My People),” “Killers of the Flower Moon” “What Was I Made For?” din “Barbie” 

Cea mai bună coloană sonoră “American Fiction” “Indiana Jones and the Dial of Destiny” “Killers of the Flower Moon” “Oppenheimer” “Poor Things” 

 Cel mai bun machiaj și coafură “Golda” “Maestro” “Oppenheimer” “Poor Things” “Society of the Snow” Cele mai bune costume „Barbie” „Killers of the Flower Moon” „Napoleon” „Oppenheimer” „Golda” „Poor Things” 

Cel mai bun montaj „Anatomy of a Fall” „The Holdovers” „Killers of the Flower Moon” „Oppenheimer” „Poor Things” 

Cel mai bun sunet „The Creator” „Maestro” „Mission: Impossible – Dead Reckoning Part One” „Oppenheimer” „The Zone of Interest” 

Cel mai bun design de producție „Barbie” „Killers of the Flower Moon” „Napoleon” „Oppenheimer” „Poor Things” 

Cele mai bune efecte vizuale „The Creator” „Godzilla Minus One” „Guardians of the Galaxy: Vol. 3” „Mission: Impossible – Dead Reckoning Part One” „Napoleon”

Numele filmele, actorii, regizorii și scenariștii aflați în competiție sunt dezvăluite la o săptămână după ce au fost anunțate nominalizările la Premiile Bafta, echivalentul britanic al Oscarurilor.

Ceremonia oficială de decernare a Premiilor Oscar 2024 va avea loc duminică, 10 martie, la aproape două luni după anunțarea nominalizărilor. În Statele Unite, evenimentul va fi transmis în direct de postul ABC. 

Gala din acest an va fi prezentată de Jimmy Kimmel, care va găzdui evenimentul pentru al doilea an consecutiv. Aceasta va fi a patra oară când Kimmel prezintă ceremonia de decernare a Oscarurilor. Popularul prezentator și comediant este o alegere sigură pentru Academie, având în vedere controversa din 2022, în care Will Smith, laureat al premiului Oscar, a urcat pe scenă și l-a pălmuit pe prezentatorul Chris Rock, notează The Independent. „Este atât de important să avem o gazdă care să știe cum să se descurce cu televiziunea în direct și cu un public în direct”, a declarat anul trecut directorul general al Academiei, Bill Kramer, pentru The Hollywood Reporter.

11 octombrie 2024, ora 14:20

Unul dintre cele mai controversate subiecte, răspândi în mediul online este semnul de egalitate dintre UE și NATO sau chiar atragerea Moldovei în război prin intermediul acestor organizații. Astfel, în pragul referendumului, mulți lideri politici tind să manipuleze opinia publică, creând o confuzie între integrarea europeană și integrarea în NATO. Echipa „Alo, TV8” a încercat să afle adevărul din spatele acestor speculații. 

Retoric prin care NATO este prezentată drept un pericol pentru pacea din Republica Moldova a fost promovat de mai mulți actori politici. Un exemplu este ex-președintele Igor Dodon, care a folosit acest narativ în campania sa electorală din 2016, dar și pe parcursul mandatului prezidențial:

„O garanție a marilor puteri mondiale va fi o prioritate să obținem, pentru ca statutul de neutralitate să nu fie subiect de discuție. Aici niciodată nu vor fi soldați NATO, tancuri NATO, indiferent, nu doar americani, a oricărui stat.”

După ce Rusia a invadat Ucraina, subiectul a început să prindă mai mult contur, iar în ajunul alegerilor prezidențiale și parlamentare, unii candidați la șefia statului apelează la vechea sperietoare. O dovadă îl reprezintă numărul de postări distribuite pe canalele de telegram. 

Cel mai frecvent fals utilizat este semnul de egalitate dintre Uniunea Europeană și NATO. Astfel, în pragul referendumului, mulți lideri de opoziție tind să manipuleze opinia publică, creând o confuzie între integrarea europeană și integrarea în NATO.

„Astăzi, creaturile galbene, ne spun că votând la referendum pentru UE, NATO va asigura securitatea și liniștea în Moldova. Votând la referendum pentru UE, votați pentru război, pentru sânge și pentru copii morți pe pământul moldovenesc”, a declarat  fugarul Ilan Șor.

„Trebuie să spunem un NU hotărât integrării europene, deoarece această cale nu duce la bunăstare și dezvoltare economică, ci la aderarea noastră la blocul militar”, a spus și deputatul neafiliat, Vasile Bolea.

Într-adevăr, multe țări fac parte din ambele organizații, dar scopul, modul de organizare și obiectivele acestora sunt diferite, respectiv și procesul de aderare. NATO a fost creată în 1949, ca răspuns la pericolul sovietic, iar în prezent cuprinde 32 de state. Organizația Nord-Atlantică este una politico-militară, cu caracter defensiv și are drept scop garantarea securității membrilor, bazat pe principiul „unul pentru toți și toți pentru unu”.

Faptul că, pe parcursul celor 75 de ani de la fondare, nu a existat nici un conflict armat pe teritoriul unui stat membru, reprezintă cea mai bună dovadă că Alianța este una funcțională. Deciziile Alianței sunt luate prin consens și reprezintă expresia voinței colective a tuturor țărilor membre.

NATO nu înseamnă doar sprijin militar direct, dar și combaterea terorismului, securitatea cibernetică, gestionarea crizelor umanitare, protejarea infrastructurii critice și dezvoltarea de tehnologii pentru apărarea colectivă. Alianța se adaptează continuu la noile amenințări, bazându-se pe dialog, încredere și cooperare eficientă.

Spre deosebire de NATO, UE este o uniune politică și economică formată din 27 de state. Obiectivele sale principale sunt: asigurarea păcii, prosperității economice și promovarea valorilor democratice pe bătrânul continent. Toate statele membre au un mare obiectiv comun: dezvoltarea unei societăți libere, democratice cu un nivel ridicat de trai. Mai mult, UE a reușit să reducă substanțial și discrepanțele economice între regiuni.

Cele două organizații au o colaborare foarte strânsă, deoarece  promovează valori similare și reușesc să reunească în formate diferite, un număr mare a acelorași state. Însă, aderarea la UE nu echivalează cu aderarea la NATO și vice-versa. În acest sens avem câteva exemple: Austria, care este membră UE, dar nu este membră NATO, Irlanda- membră UE dar nu membră NATO, Cipru- membră UE, dar nu și NATO. În același timp Turcia face parte din Alianța Nord Atlantică, dar nu este stat membru al UE. Într-o situație similară se află Macedonia, Norvegia, Muntenegru, Albania. Totuși, unii actori politici din Moldova, creează confuzii în acest sens:

„Parlamentarii PAS ar pregăti în taină un pachet de inițiative legislative, care ar permite aderarea Republicii Moldova la NATO, după modelul Suediei și Finlandei”, a menționat fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah.

De fapt, în statele fără consens privind aderarea la NATO sau UE, se organizează referendumuri. De exemplu Ungaria a aderat la NATO în 1997, cu 85% voturi pentru. În 2003, Slovenia a organizat un referendum cu două întrebări: integrarea în UE, susținută de 89% din populație, și integrarea în NATO, cu 66% voturi pentru.

În cazul Republicii Moldova  vorbim doar de o singură întrebare „ ne dorim sau nu integrare în UE”. Chișinăul a început negocierile de aderare la UE în iunie 2024, iar pentru a deveni membru cu drepturi depline trebuie să încheie cele 35 de capitole. Nici unul dintre ele nu face trimitere la NATO sau la înarmarea țării.

Astfel, experiența altor state și a Republicii Moldova arată că aderarea la UE și NATO sunt procese distincte. Reticența Turciei privind aderarea Suediei a demonstrat că Alianța nu ia decizii dacă nu se ajunge la un consens unanim. Mitul că doar SUA decide în cadrul Alianței este fals. Nu există un semn de egalitatea între cele două organizații, deoarece ele au scopuri, mecanisme, instituții, conducere, drepturi și obligațiuni diferite.